Tineretul, �m�ndria� judetului!

Faliti si f�r� perspective profesionale, acestea sunt binefacerile „democratice” de care se bucur� tinerii. Criza economic� si nesf�rsita austeritate i-au lovit frontal pe vasluienii sub 25 de ani. Rom�nia ocup� locul II �n Europa la rata somajului �n r�ndul generatiei tinere, iar Vasluiul nu face exceptie. Dintr-un total de 19.830 de someri, 2.181 au v�rsta sub 25 de ani. Cum mediul privat este incapabil s� ofere slujbe, consecintele sociale sunt din cele mai grave. Infractionalitatea, violenta, anxietate si depresia fac aproape zilnic victime �n r�ndul tinerilor.

Tinerii sub 25 de ani sunt principalele victime ale recesiunii economiei rom�nesti. �ntr-un timp foarte scurt, tara noastr� a ajuns s� ocupe locul II �n Uniunea European� �n ceea ce priveste rata somajului �n r�ndul generatiei tinere. Din nefericire, �n lipsa unor politici publice eficiente care s� vizeze aceast� categorie social�, tinerii au parte doar de dezam�giri si inactivitate prelungit�. Astfel, pe o piat� a muncii extrem de s�rac� �n oferte, generatia t�n�r� este cea mai bulversat� de incertitudinea zilei de m�ine. La nivel national, �n perioada mai – iunie, num�rul somerilor cu v�rsta sub 25 de ani a crescut cu peste 10.000 de persoane. �n acest context sumbru, si judetul Vaslui contabilizeaz� o rat� a somajului foarte ridicat� �n r�ndul tinerilor. Potrivit datelor Agen- tiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munc� (AJOFM) Vaslui, la data de 31 iulie erau �nregistrati 19.830 de someri. Din num�rul total de persoane aflate �n c�utarea unui loc de munc�, �n evidenta agentiei figurau 2.181 de someri cu v�rsta mai mic� de 25 de ani. Dana C�mpianu, specialist �n cadrul Compartimentului Programe Ocupare AJOFM Vaslui, a precizat c� 795 de someri cu v�rsta sub 25 de ani sunt �nregistrati de mai mult de sase luni. Una din consecintele directe ale lipsei de perspective profesionale pe piata muncii autohtone este dorinta tinerilor de a pleca �n str�in�tate. Potrivit unor studii recente, �ntre 70 si 80% din tineri au de g�nd s� p�r�seasc� tara la terminarea studiilor. Pe l�ng� num�rul mic de locuri de munc�, lipsa de experient� a tinerilor absolventi fac ca sansele acestora de angajare s� fie foarte mici �n momentul de fat�. Mai mult, �n timpul interviurilor, multi tineri descoper� cu stupoare c� salariile care li se ofer� sunt cu mult mai mici dec�t cele pe care la asteptau.

F�r� viitor

Reprezentantii patronatului vasluian sustin c�, �n aceast� perioad�, tinerii nu au nici un viitor pe piata muncii locale. Cu alte cuvinte, oportunit�tile deschiderii unui contract individual de munc� sunt aproape de zero, firmele nepermit�ndu-si luxul unor angajati f�r� experient�. Ovidiu Copacinschi, presedindele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii Vaslui, a spus c� majorarea TVA-ului a redus substantial consumul, iar societ�tile sunt obligate s�-si restr�ng� activitatea. Consecintele imediate ale c�derii productiei sunt falimentul unor agenti economici, precum si apelarea la noi disponibiliz�ri. „Nu ai ce s� faci cu acesti tineri, care nu au experient�. �n acest moment, nu se iau nici un fel de m�suri pentru relansarea activit�tii economice. Dac� o firm� �si permitea s� angajeze dou� persoane necalificate pe l�ng� alte sapte cu experient�, acum nu mai este posibil asa ceva. Din p�cate, preg�tire exceptional� a fortei de munc� din Rom�nia se diminueaz� pe zi ce trece”, a spus Ovidiu Copacinschi. Oamenii de afaceri sunt de p�rere c�, �nainte de anul 1990, sistemul de �nv�t�m�nt era mult mai bine organizat si controlat, de la gr�dinit� p�n� la ultimul an de facultate. Astfel, de pe b�ncile scolii ieseau persoane cu o calificare �nalt�, care reprezentau concurenta pentru t�rile dezvoltate din vestul continentului.

Spitale pline

Lipsa unor perspective reale de realizare profesional� si material� arunc� tot mai multi tineri �n afara legii. Cazurile de infractionalitate �n care sunt implicati tinerii au crescut exponential, precum si accidentele de circulatie. Ignorat i de o societate conservatoare, tinerii nu mai sunt dispusi s� respecte regulile. Pe l�ng� latura penal�, �ncep�nd �nc� din ultimul an de studii, absolvetii fac cunostint� cu depresia si anxietatea, c�nd descoper� realit�tile de pe piata muncii. Psihologul Ana Rinder ne-a spus c�, �n ultima perioad�, a crescut foarte mult consumul de alcool, droguri si delicventa juvenil�. „Tot mai multi tineri se afiliaz� la anumite grup�ri, �n speranta c� �si vor asigura o serie de venituri necesare. �n acest context, ei comit fapte penale si sunt predispusi la consumul de alcool si droguri, crez�nd c� vor uita de situatia �n care se afl�. De asemenea, se produce o �nstr�inare de familie, de persoanele apropiate si, uneori, se confrunt� cu tulbur�ri psihice. Multi tineri caut� s� plece �n str�in�tate si nu verific� dac� ofertele pe care le primesc sunt serioase. Astfel, risc� s� sf�rseasc� �n m�na unor retele care se ocup� cu prostitutia sau alte genuri de infractiuni”, a explicat Ana Rinder.