Jale cu �parfum� de rate

Vasluienii anunt� declansarea marii crize a creditelor restante. �ntr-o singur� lun�, clientii b�ncilor nu au reusit s� achite rate de aproape trei milioane de lei. Pe l�ng� creditele �n lei, restantele la �mprumuturile �n valut� au crescut alarmant. Din nefericire, „filmul” de groaz� al ramburs�rii ratelor este abia la primele cadre. T�ierea salariilor bugetarilor cu 25%, cresterea TVA-ului, devalorizarea rapid� a leului si apropiera iernii vor definitiva dezastrul. Estim�rile arat� c�, �ncep�nd cu luna decembrie, volumul creditelor neachitate va sc�pa de sub control. O gur� de oxigen ar fi adoptarea legii falimentului personal, care s� consfinteasc� intrarea �n incapacitate de plat�.

�ntr-o singur� lun�, restantele acumulate la creditele �n lei si valut� au atins suma de trei milioane de lei. Mai exact, persoanele fizice si agentii economici care au contractat �mprumuturi la institutiile financiare nu au restituit la termen peste 700.000 de euro. Potrivit datelor B�ncii Nationale a Rom�niei, structura creditelor clientilor nebancari si neguvernamentali �n judetul Vaslui este alarmant�. Dac� �n aprilie, restantele la creditele �n lei erau de 60,7 milioane de lei, �n mai, datoriile au crescut la 61,3 milioane de lei. Surpriza mare vine pe segmentul �mprumuturilor �n valut�, unde �nt�rzierile la plata ratelor au crescut semnificativ. Astfel, de la 14,1 milioane de lei credite restante �n valut� �n aprilie, s-a ajuns ca, �n mai, aceste s� creasc� la 16,1 milioane de lei. Comparativ cu perioada similar� a anului precedent, fenomenul de insolvabilitate cu care se confrunt� clientii b�ncilor este evident. �n mai 2009, vasluienii totalizau crtedite restante �n lei de 55,8 miulioane de lei si credite restante �n valut� de 11,5 milioane de lei.

Leul, �n picaj

Luni, leul a �nregistrat cel mai prost curs oficial din istorie, de 4,3257 lei/euro, �n cre?tere cu 5 bani fat� e cel de vineri. C�derea monedei nationale s-a produs pe fondul incertitudinii aplic�rii programului de austeritate, precum si a cump�r�rii masive de valut�. At�t personele fizice, c�t si agentii economici au luat cu asalt casele de schimb valutar si b�ncile pentru a achizit iona euro. Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur� Vaslui, a spus c� deprecierea leului vine ca urmare a major�rii TVA-ului, instabilit�tii politicilor monetare, nesigurantei manifestat� la nivelul Guvernului. Pe l�ng� decizia Curtii Constitutionale de respingere a t�ierii pensiilor, la degringolada de pe piat� au contribuit si unii oficiali BNR. Estim�rile patronatului local, arat� c�, �n cel mult patru luni, un euro va ajunge la 4,65 lei. „Faptul c� s-a majorat TVA-ul va antrena sc�derea consumului, iar preturile vor creste �ntre 10 si 18%. �n aceste momente, oamenii de afaceri ar trebui s� fie solidari si s� creasc� preturile cu 5 – 8%. Preturile vor fi ajustate si la combustibil, energie electric�, utilit�ti, major�ri care se vor duce �n scumpirea serviciilor si productiei”, a explicat Ionel Constantin.

Bugetarii, cu un pas �n pr�pastie

Salariatii din sistemul bugetar sunt cei mai afectati de devalorizarea rapid� a monedei nationale. Cu slujbe sigure si salarii pe m�sur�, bugetarii au fost, p�n� mai ieri, clientii fideli ai institutiilor financiare. Din nefericire, lucr�torii de la stat s-au v�zut loviti �n scurt timp de o serie de m�suri, care le-a diminuat sever puterea financiar�. Este vorba despre implementarea legii salariz�rii unice, t�ierea salariilor cu 25%, si majorarea TVA-ului. Gheorghe Ocheanu, liderul sindical al salariatilor din Consiliul Judetean (CJ) Vaslui, a spus c� foarte mult� lume va pleca din institutie �n sectorul privat sau �n str�in�tate. Ocheanu a precizat c� sunt deja multe semnale �n acest sens, la nivelul CJ Vaslui. „Peste 15% din angajati vor r�m�ne cu salariu minim pe economie, �n conditiile �n care trei sferturi din angajati au f�cut credite la b�nci. Noi nici �nainte nu am avut salarii at�t de mari, �nc�t s� ne putem cump�ra un televizor cu banii jos. Cei care vor mai lucra �n administratie vor fi ajutati de p�rinti, de soacre, de alte rude, pentru a-si achita ratele”, a spus Gheorghe Ocheanu. Cum birourile CJ-ului sunt pline cu astfel de exemple vii ale disper�rii, povestile de viat� ale salariatilor sunt pe m�sur�. „Dup� ce se vor opera reducerile, voi r�m�ne �n m�n� cu 700 de lei. Vreau s� precizez c� sunt economist si am master �n domeniu. �n 2008, aveam un salariu de 1.500 de lei, iar acum, voi mai lua doar 700 de lei. Mi-am luat un credit ipotecar si am cump�rat un apartament la care nu mai pot s� pl�tesc ratele. Pentru a nu fi executat de banc�, din 2005, am dat apartamentul �n chirie si m-am mutat la p�rinti. Asa m� chinui s� pot achita ratele. Dec�t s� fac foamea, am ales aceast� solutie”, ne-a spus o salariat� din CJ Vaslui.

Salvarea, falimentul personal

Imposibilitatea achit�rii ratelor la �mprumuturile �n executie se va accentua �n lunile viitoare. Specialistii �n domeniu estimeaz� c�, �ncep�nd cu decembrie a acestui an, este posibil s� se declanseze o veritabil� criz� a creditelor restante. O solutie asteptat� �n piat�, care ar da o gur� de oxigen persoanelor care se afl� �n incapacitate de plat�, este aprobarea legii falimentului personal. Ca si �n cazul majorit�tii t�rilor Uniunii Europene, debitorii ar putea beneficia de anumite „dispense”, care s� le permit� o reabilitare finanicar�. Astfel, o persoan� cu datorii mari, care nu �si mai poate onora obligatiile financiare, poate s� intre sub protectia tribunalului. Clientul intrat �n incapacitate de plat� urmeaz� s� prezinte instantei si un plan de reesalonare a datoriei pe o perioad� mai lung� de timp. �n respectivul interval de timp �n care este monitorizat, restantele acumulate nu atrag penaliz�ri, iar persoana nu poate fi executat� silit. Potrivit unui proiect de lege depus la Parlament, �ntreaga procedur� trebuie �nchis� �n cinci luni, perioad� �n care datornicul nu mai are aces la credite, cump�r�turi �n rate, contracte de leasing sau orice alte operatiuni care presupun creditarea.