�Prima Casa� sabotata

Programul „Prima Cas�” este �n pragul colapsului. Reducerea salariilor bugetarilor cu 25% a �nghetat tranzact iile iar relansarea v�nz�rilor tine de domeniul fantasticului. Proprietarii de apartamente viseaz� la „tunurile” imobiliare din anii trecuti, iar un plan viguros anticriz� lipseste cu des�v�rsire. Cum �n municipiul Vaslui c�stigurile sigure erau apanajul salariatilor de la stat, programul „Prima Cas�” a r�mas f�r�… clienti! Un blocaj total este �nregistrat si pe segmentul �nchirierilor de spatii comerciale. Pe piat� se practic� �nc� chirii de 15 euro/metrul p�trat, sum� care alung� orice investitor. C�t priveste piata terenurilor, acestea au devenit un lux.

Programul „Prima Cas�”, m�ndria politicii guvernamentale anticriz�, este deja pe butuci. Dup� ce anul trecut initiativa a fost pus� �n executie cu mare greutate, mecanismele de acordare a garantiilor au blocat �ntreg sistemul. Foarte multe dosare s-au pierdut prin sertarele b�ncilor pentru ca, apoi, Fondul de Garantare se des�v�rseasc� ineficienta birocratic�. �n acest ritm, tot mai multe solicit�ri au primit cu �nt�rziere „und� verde”, �n timp ce numeroase familii care sperau la o cas� au trebuit s� se resemneze. Relansarea programului pentru al doilea an consecutiv nu a produs revirimentul scontat. La nivelul municipiului Vaslui, p�n� �n luna ianuarie 2010, erau aprobate aproximativ 100 de documentat ii, �n conditiile �n care necesit�t ile locative sunt imense. �ns� lovitura fatal� pentru „Prima Cas�” a venit tot din partea statului. M�surile de austeritate severe asumate de Guvern, prin reducerea salariilor bugetarilor cu 25%, sunt mai mult dec�t descurajante pentru doritori. Cum la nivelul municipiului Vaslui marile societ�t i private sau companiile str�ine lipsesc cu des�v�rsire, bugetarii erau singurii poten- tiali clienti. De altfel, preferint ele institutiilor financiare pentru salariatii de la stat au fost mai mult dec�t evidente. Spre exemplu, la un venit lunar de 2.500 lei, un bugetar obtinea un punctaj mai bun dec�t un salariat la privat, cu venituri similare. Prin politica de reducere a cheltuielilor, autorit�tile au lovit exact pe segmentul cel mai important de beneficiari, care echivaleaz� practic cu decesul programului. Simona Polak, directorul unei agentii imobiliare din Vaslui, spune c� programul era si asa foarte fragil, iar prin m�surile de austeritate, guvernantii dau �n cap propriilor m�suri anticriz�. „Preturile apartamentelor vor trebui s� scad� drastic, pentru ca oamenii s� se mai �ncadreze cu veniturile. Noi avem acum c�tiva clienti care vor s� cumpere. Cei care au intrat �n mecanism au dosarele trimise spre aprobare si r�m�ne s� se descurce cu achitarea ratelor”, a explicat Simiona Polak.

Vise imobiliare

Pentru evitarea unui blocaj total pe piata imobiliar�, �n perioada imediat urm�toare, sunt necesare schimb�ri majore. �n primul r�nd, proprietarii de apartamente vor trebui s�-si revizuiasc� profund politicile de preturi practicate pe piat�. Chiar dac� preturile de v�nzarea au sc�zut �n medie cu 30% comparativ cu anul 2007, pentru relansarea tranzactiilor, este nevoie de noi ajust�ri. Spre exemplu, dac� acum trei ani un apartament cu dou� camere costa 2 miliarde de lei vechi, acum, acesta poate fi achizitionat cu 1,4 miliarde lei. Totusi, specialistii din piat� sustin faptul c� preturile sunt �nc� foarte mari �n raport cu c�stigurile populatiei. O alt� conditie pentru revitalizarea cump�r�rii de locuinte este relansarea economiei reale si cresterea veniturilor �n r�ndul angajatilor. �n caz contrar, pentru un credit de 44.000 de euro, o rat� lunar� de 212 euro va fi foarte greu de achitat, iar doritorii vor renunta la ideea de a mai achizitiona o cas�. „Foarte importat este si factorul psihologic, �n conditiile care lumea este speriat� de noi t�ieri de salarii. Multi salariati nu mai au curajul s� acceseze un credit, iar v�nz� rile vor stagna. Cu banii �n m�n�, singurele tranzactii nu dep�sesc 100.000 de lei pentru un apartament de dou� camere. Mult� lume vizeaz� la anul 2007, �ns� acele preturi nu se mai pot practica”, a explicat Simona Polak.

�nchirierile, blocate

Nici segmentul �nchirierilor de spatii comerciale nu cunoaste o dezvoltare. Foarte multe locatii din centrul muncipiului sunt goale, chiriile nerealiste alung�nd si ultimii investitori. �n Vaslui, proprietarii continu� s� solicite chirii �ntre 10 si 15 euro/mp pentru spatii de 100 mp. �n opinia investitorilor, niste chirii de 6 – 7 euro/mp ar fi mult mai aproape de realit�t ile economice ale orasului. „Sunt spatii ale acelorasi proprietari care stau �nchise de mai multi ani. Ar fi mai bine ca preturile la chirii s� fie micsorate. �n acest fel, se d� posibilitatea micilor �ntreprinz�tori s� fac� o afacere, iar proprietarii si-ar scoate banii �ntr-o perioad� mai lung� de timp. B�ncile, care pl�teau foarte mult, nu mai �nchiriaz� spatii. Dimpotriv�, s-au mai �nchis unele sucursale”, a mai ar�tat Polak. O situatie identic� este si pe piata terenurilor, care pentru majoritatea vasluienilor au devenit un lux. �n capitala judetului se construieste foarte putin, singurele tranzactii de terenuri find �n limita sumei de 10.000 de euro.