12 Mai, Ziua Asistentelor Medicale

Peste 2.400 de asistente medicale din judetul Vaslui s�rb�toresc, ast�zi, Ziua Asistentelor Medicale. Cu aceast� ocazie, asistentele vor participa la �nt�lniri pe tema rolului asistentului medical �n sistemul serviciilor de s�n�tate, dar si despre greut�tile cu care se confrunt� personalul medical, fie c� acestea sunt legate de stresul de la locul de munc�, fie de contextul economic.

Ziua Asistentelor Medicale este marcat� si �n acest an pe fondul unei probleme acut�, cu proportii de fenomen. �n conditiile �n care un num�r destul de mare de cadre medicale au plecat pentru a lucra �n str�in�tate, �n conditiile �n care �ndatoririle asistentelor au crescut tot mai mult, at�t prin num�rul tot mai mare al pacientilor, dar si a regulilor scriptice, acestea resimt tot mai acut stresul la locul de munc�. „Asistentului medical i se cere permanent s� fie competent, s� fac� fat� problemelor profesionale �nt�lnite, s� fie amabil, plin de �ntelegere �n relatia cu pacientii si apartin�torii acestuia, chiar si cu ceilalti membri ai colectivului �n care �si desf�soar� activitatea. Este �ns� tot mai greu s� fac� fat� acestor cerinte c�nd asupra sa actioneaz� o multime de factori stresanti. Dac� lu�m �n calcul supraaglomerarea de la locul de munc�, teama de a nu gresi, contactul permanent cu oameni bolnavi, instabilitatea locului de munc�, frica de �mboln�vire, �ncercarea de a face fat� unor standarde de performant�, ajungem la concluzia c� toate acestea actioneaz� ca factori stresanti. Asistentul medical nu este imunizat �mpotriva stresului si �n aceste conditii reactioneaz�, nemaiput�nd avea o atitudine flexibil�, de �ntelegere, devenind irascibil, uneori ostil. Si tot din acest motiv, organismul reactioneaz� duc�nd la apaitia tahicardiei, a hipertensiunii arteriale, la cresterea glicemiei, la alte �mboln�viri”, a declarat Elena Bl�jan, presedinta filialei vasluiene a Ordinului Asistentilor Medicali si a Moaselor din Rom�nia (OAMMR). Conform unui studiu de dat� recent�, asistentele supuse unui grad ridicat de stres sunt cele care lucreaz� �n unit�tile de primire urgente, la reanimare, chirurgie si psihiatrie. Cu un nivel mediu al factorilor stresanti se confrunt� asistentele din cel�lalte sectii ale unui spital, cele mai putin supuse unor astfel de factori fiind asistetele de laborator. Cu ocazia acestui studiu a fost evaluat sI nivelul de satisfactie. �n schimb, asistentele din sectiile unde se lucreaz� �n stres sunt cele care au si cele mai mari satisfactii ale muncii lor. Din p�cate, ast�zi, asistentele �si s�rb�toresc ziua sub semnul nemultumirilor legate de perspectiva unor salarii care se vor reduce substantial.

Un reper: Florence Nightingale

Ca un omagiu adus celor care, al�turi de medici si de alte categorii de personal sanitar, alin� suferinta si lupta pentru s�n�tatea pacientilor, �n anul 1965, Consiliul International al Asistentelor Medicale a decis ca la 12 mai s� fie s�rb�torit� „Ziua Asistentelor Medicale”. Consiliul International al Asistentelor Medicale a fost �nfiintat �n 1899 si este organismul reprezentativ al asociatiilor de profil din aproape 130 de t�ri. Pentru a se marca „Ziua Asistentelor Medicale” a fost aleas� data de 12 mai pentru c� atunci se s�rb�toreste si ziua Florencei Nightingale, considerat� fondatoarea activit�tii moderne de „nursing” (termenul de „nursing” defineste profesia de asistent�/sor� medical�, n.r.). Florence Nightingale a pus bazele activit�tii de „nursing” si bazele statisticii medicale moderne si a fost o figur� emblematic� a timpului s�u. N�scut� �n anul 1820 la Florenta, la 26 de ani a urmat cursuri de preg�tire la centrul de nursing din Kaiserswerth, Germania. �n timpul R�zboiului Crimeei (1854 – 1856) a plecat voluntar pe front, unde a reformat activitatea spitalelor de campanie si a pus bazele statisticii medicale moderne. Dup� terminarea r�zboiului a fost decorat� de regina Victoria si a fondat Scoala de nursing care �i poart� numele. �n 1869, a deschis Colegiul Medical pentru Femei. �n 1883 a primit „Crucea Rosie Regal�” pentru �ntreaga sa activitate, iar �n 1907 a devenit prima femeie decorata cu „Order of Merit”.