Se practica �vindecarea� la minut!

Celor peste 60.000 de salariati din judet, serviciile de medicin� a muncii le sunt asigurate de doar 4 medici specialisti (din care doi sunt angajati ai spitalelor de urgent�) si de 7 medicii generalisti, care au f�cut specializ�ri de c�teva luni �n medicina de �ntreprindere. �n urma unui calcul simplu, reiese c� un medic �i poate aloca unui angajat doar c�teva minute pe… an! De cele mai multe ori, actiunea medicului se rezum� la stampilarea unor documente formale, dar obligatorii. Pentru a-si rezolva problema, multi angajatori vasluieni au �ncheiat contracte de pres�ri servicii de medicina muncii cu medici din alte judete.

Medicina muncii este o specializare care aduce venituri substantiale. Legislatia �n vigoare impune fiec�rui angajator s� aib� contract si cu un medic de medicin� a muncii. Acesta trebuie s� certifice aptitudinile angajat ilor la �ncadrare sau la fiecare schimbare a locului de munc� si este singurul �n m�sur� s� decid� riscurile pentru s�n�tate ale unui loc de munc�, dar si s� certifice bolile profesionale. Dup� cum se vede, o „pl�cint�” destul de mare, dar greu de �nghitit de medicii existenti. La nivelul judetului Vaslui, ar fi ceva de munc�, dac� �i avem �n vedere pe cei aproximativ 42.000 de salariati �nregistrati la Inspectoratul Muncii, pe cei 8.000 de angajati din s�n�tate si asistent� social�, pe cei 7.300 de salariati din �nv�t�m�nt, dar si pe cei 3.600 de angajati din administratie public�. Soi din cei patru medici specialisti sunt angajati unul la Spitalul Judetean de Urgent� Vaslui si cel�lalt, la Spitalul Municipal de Urgent� Vaslui. C�t timp pot aloca ceilalti medici fiec�rui angajat, nici nu are rost s� ne �ntreb�m: oricum, nu mai mult de c�teva minute… pe an! Activitatea se rezum�, de cele mai multe ori, la stampilarea unor documente formale. Deoarece medicul de medicina muncii nu are timpul fizic necesar pentru a vedea toti angajatii care �i revin potrivit contractelor �ncheiate, trimite pe teren doctorii generalisti cu „competente �n medicina muncii”. Adic� pe cei care au urmat un curs de 200 de ore sau care au obtinut un atestat.

Calitatea serviciilor medicale, imposibil de verificat

Sistemul juridic creat pentru o mai bun� ocrotire a st�rii de s�n�tate a angajatilor a fost „adaptat” rapid la conditiile existente. Locul specialistilor a fost luat de medici generalisti sau medici de familie, care, la r�ndul lor, au activitatea de baz� �n alte unit�ti medicale si r�spund de s�n�tatea unui num�r �nsemnat de persoane, pentru care sunt pl�titi. Pe de alt� parte, chiar dac� acestia descoper� o boal� profesional� �n clinic� si se �ntocmeste toat� documentatia necesar�, ea poate fi declarat� cu greu, deoarece p�n� si Directia de S�n�tate Public� (DSP) Vaslui are doar un Protocol �ncheiat cu medicul de medicin� a muncii existent �n municipiul resedint� de judet. �n mod normal, medicii din cadrul DSP ar trebui s� vegheze asupra activit�tii desf�surate de specialistii �n medicina muncii, al�turi de cei care sunt angajati �n structura Inspectoratului Teritorial de Munc� (ITM) Vaslui. Lipsa medicilor de medicina muncii, angajati �n structurile de inspectie, face imposibil� verificarea calit�tii serviciilor oferite, dar mai ales a conditiilor de munc� din �ntreprinderi. Haosul existent �n domeniul organiz� rii si supravegherii serviciilor de s�n�tate face imposibil� evaluarea situatiei. �ntre starea de s�n�tate a angajatilor, asa cum este ea �nregistrat� de specialistii din domeniul medicinii muncii, si starea de s�n�tate public�, prin evidentele unit�tilor medicale teritoriale, exist� diferente flagrante. Dac� �n statisticile pe medicina muncii num�rul bolilor profesionale scade, �n raport�rile �nregistrate de Ministerul S�n�t�tii, indicatorii sunt �n crestere la nenum�rate boli care, cu usurint�, pot fi asociate cu activitatea profesional�. Stresul este din ce �n ce mai des adus �n discutie, pentru c� specialistii au identificat o crestere alarmant� a fenomenului. „Fragilitatea neuropsihic� a persoanelor este un fenomen din ce �n ce mai frecvent, iar debutul apare de la v�rste foarte tinere. Sunt persoane angajate care, la prima vedere, se bucur� de o bun� conditie fizic� si psihic� bune. Sunt �ns� foarte multi care se pl�ng de oboseal�, suprasolicitare, tulbur�ri de somn, fragilitate neuropsihic� si chiar de probleme care tin de psihopatologia ocupational�”, sustine un medic specialist neurolog. Studiile efectuate la nivel international arat� c� stresul la locul de munc� este puternic influentat de �nsusi sistemul organizational. Cu c�t constr�ngerile administrative, rigorile procedurale sau sistemul ierarhic sunt mai puternice, cu at�t expunerea la stres este mai mare. Competitia pentru dep�s irea performantei la locul de munc�, la fel ca si retehnologizarea, constituie alti factori puternici de stres, care afecteaz� starea s�n�t�tii angajat ilor. Mut�rile frecvente dintr-un loc de munc� �n altul, la fel ca si competitia pentru ocuparea unui job mai bun sau grija pierderii actualului loc de munc�, �si pun, de asemenea, amprenta asupra st�rii de s�n�tate a populatiei. „Toate aceste schimb�ri marcheaz� la fel de mult si activitatea medicului de medicina muncii. �n ultimii zece ani, din punctul de vedere al medicului de medicina muncii, situatia s-a complicat, deoarece el trebuie s� r�spund� unor cerinte noi, legate de stabilirea aptitudinii pentru locul de munc�. Fiecare nou loc de munc� �nseamn� o nou� examinare profilactic�. Zilnic apar noi unit�ti productive, cu noi tehnologii, riscul profesional al acestor conditii de munc� nefiind cuantificat. �n aceste conditii ar trebui s� se pun� un accent deosebit pe �nfiintarea unor structuri solide de medicin� a muncii, fapt care, deocamdat�, la noi nu se �nt�mpl�”, spune dr. Mircea Zavate, presedintele Colegiului Medicilor Vaslui.

Solutia: medici de �mprumut

�n ceea ce-i priveste pe angajatori, acestia si-au rezolvat oarecum, cel putin pe h�rtie, problema cu medicul de familie. „Verific�rile noastre �n r�ndul angajatorilor vizeaz� dac� sunt completate acele fise de aptitudini ale salariatilor. �n majoritatea cazurilor, aceste fise sunt completate si am observat c� foarte multi dintre angajatori au �ncheiate contracte de prest�ri servicii cu cabinete particulare de specialitate din alte judete”, a precizat Costel Harja, director coordonator adjunct la Inspectoratul Teritorial de Munc�.