Ministrii pleaca, dezastrul continua

�n timp ce guvernantii ne �ngroap� �n planuri anticriz�, firmele dispar pe capete. Lunile ianuarie si februarie descriu un tablou dramatic �n care se zbate mediul de afaceri vasluian. Suspend�rile, radierile si dizolv�rile voluntare au sc�pat de sub control, �n unele cazuri dinamica falimentelor fiind de 4233,33%! Practic, cele 213 firme disp�rute de pe piat� �n primele dou� luni reprezint� �n medie 3,5 falimente/zi. �n tot acest timp, �n teritoriu nu misc� nimic, iar agentii economici sunt „hr�niti” cu niste facilit�ti inexistente. Din nefericire, actualul ritm de sucombare a afacerilor confirm� estim�rile negre ale patronatului local: 2.500 de noi falimente si o rat� a somajului �ntre 16 – 18%!

�n timp ce lupta pentru resursele financiare se radicalizeaz�, sectorul privat se pr�buseste. Cu fiecare lun� care trece, sute de societ�ti comerciale dispar de pe piat�, iar mediul de afaceri devine tot mai ostil. Lipsa de facilit�ti concrete si bine tintite este cronic�, �n ciuda repetatelor planuri anticriz� de relansare a piata muncii. Practic, autorit�tile desf�soar� un r�zboi total pe segmentul fiscalit�tii, intention�nd s� taxeze si ultimele bastioane care mai supravietuiesc �n economie. Au fost luate la r�nd persoanele fizice autorizate, fermierii, intreprinderile mici si mijlocii etc. Aplicate sau �n curs de implementare, noile biruri imaginate �n Palatul Victoria vor produce �n teritoriu o degradare f�r� precedent a afacerilor, cu efecte de durat� �n plan social. De altfel, primele semnale pentru anul curent de diminuare a colect�rilor la bugetul consolidat si cele locale sunt alarmante. Mai mult se cheltuie dec�t se produce, iar pe aceast� paradigm� financiar� rezultatul final nu poate fi dec�t un deficit imens, de care nu ne va sc�pa nici miliardele de euro de la FMI.

Forfetarul face legea

�n timp ce vizitele si promisiunile oficiale nu mai contenesc, impozitul forfetar ucide micile afaceri, taxa pe forta de munc� face din angajari un lux, iar lipsa comenzilor si a investitiilor publice paralizeaz� proiectele de dezvoltare. Grav este faptul c� optimismul consumatorului a fost afectat serios de tot felul de anunturi alarmiste, gen impozitarea pensiilor sau anularea alocatiilor. �n acest context, f�r� repornirea product ie nu avem locuri de munc�, iar f�r� slujbe, nu avem colect�ri la visteria statului. Un cerc vicios, �n care societatea rom�neasc� se ad�nceste cu fiecare zi, astfel �nc�t, s-a ajuns ca invocarea Lui Dumnezeu s� fie unica sperant� de iesire din recesiune. Potrivit datelor Oficiului National al Registrului Comer- tului, �n perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2010, si-au suspendat activitatea 130 de firme, cumparativ cu 3 societ�t i �n perioada similar� a anului trecut. Pe segmentul radierilor situatia se prezint� astfel: �n primele dou� luni din acest an au fost �nregistrate 76 de radieri voluntare, fat� de 93 anul trecut. Tot �n ianuarie si februarie 2010, au fost dizolvate voluntar 7 societ�ti, fat� de nici una �n anul precedent.

Actiune, nu vorbe!

�n timp ce ministrii Guvernului Boc anunt� sc�derea somajului si crestere economic�, prognozale patronatului local sunt �n sens invers. Dac� politicile anticriz� vor continua pe acelasi tipar, la sf�rsitul anului 2010, la nivelul judetului Vaslui rata somajului va fi �ntre 16 si 18%, iar falimentele vor �nghiti �ntre 2.200 si 2.500 de firme. Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur� (CCIA) Vaslui, a spus c� m�surile anuntate trebuie aplicate imediat, pentru c� de la zvonistic� p�n� la implementare este drum lung. �n opinia oamenilor de afaceri este important ca s� se realizeze anularea impozitului forfetar si demararea de investitii publice serioase. De asemenea, proiectele de dezvoltare ar trebui s� nu mai fie atribuite acelorasi firme, care au fost de la Revolutie p�n� �n prezent. „Este inadmisibil s� facem o sosea care la trei luni s� o reabilit�m, sau s� moderniz� m scoli unde nu mai merg copii. Dac� nu se iau m�suri concrete, vorbim doar vorbe. Efectul de domino Grecia, Bulgaria s-a produs, iar Guvernul trebuie s� str�ng� cu usa serviciile deconcentrate, pentru a nu sc�pa cheltuielile de sub control. Totodat�, prefectul judetului s� fie mai prezent �n servicii si s�-i mobilizeze pe salariati” a spus Constantin. Patronatul consider� c�, �n prezent, nu se �nt�mpl� nimic �n teritoriu, iar perspectivele pentru viitorul apropiat se arat� destul de sumbre. Ajust�rile de personal din aparatul bugetar nu s-au produs, �n timp ce controalele din partea statului la agentii economici nu mai contenesc. �n concluzie, anul curent va fi unul cu mult mai trist comparativ cu anul precedent, iar pentru evitarea colapsului este nevoie de actiune urgent�.