Avalansa de taxe si impozite care se abate asupra agentilor economici a crescut alarmat economia subteran. Potrivit mediului de afaceri local, n prezent, ntre 30% – 40% din economia judetului Vaslui fuctioneaz n zona gri. Un volum imens de tranzactii comerciale, care totalizeaz sume uriase, de ordinul milioanelor de euro.
Din nefericire, politicile fiscale care au ca singur obiectiv majorarea drilor, oblig angajatorii s prefere munca la negru cu toate riscurile: amenzi, recalculri de penalitti etc. Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur (CCIA) Vaslui, a spus c, urmtorii doi ani, vor reprezenta vrful iceberg-ului, n ceea ce priveste munca la negru. n conditiile n care taxele si impozitele cresc, patronii vor gsi mijloacele adecvate s fure statul. Fenomenul provoac pierderi colosale att pentru bugetul consolidat al statului, ct si pentru bugetele locale. Statul creste foarte mult impozitele pentru prosti, iar hotii care nu pltesc nimic se simt foarte bine, a explicat Constantin. Pentru relansarea productiei, oamenii de afaceri solicit o relaxare fiscal real, iar bncile comerciale s practice dobnzi sub 5%.
Munca la negru, pe val
Potrivit datelor oferite de ctre Inspectoratul Teritorial de Munc (ITM) Vaslui, munca fr forme legale a luat proportii n ultimii ani. Dac n 2004, erau sanctionati 29 de angajatori pentru munca la negru, n 2009, 125 de firme au fost taxate. Si valoarea amenzilor a tinut pasul cu fenomenul: de la sanctiuni n valoare de 70.000 lei n anul 2004, inspectorii muncii au aplicat sanctiuni n valoare de 309.500 lei, n anul trecut. Conform acelorasi date, anul trecut au fost depistate 203 persoane care lucrrau fr forme legale, n conditiile n care n 2004, doar 80 de salariati au fost prinsi fr contracte individuale.
Amicitie dintre angajator si salariat
Munca la negru reprezint o caracteristic a perioadei de tranzitie si a devenit, prin consecintele sale sociale si economice, un fenomen extrem de nociv. Munca fr forme legale se manifest sub urmtoarele aspecte: ntelegerea dintre angajator si angajat n urma creia angajatul presteaz munca n lipsa unui contract individual de munc; sustragerea angajatorului de la obligatia de a nregistra contractele individuale de munc ncheiate cu angajatii, la ITM; nentocmirea formelor legale de angajare pentru perioada de prob; utilizarea de ctre persoanele fizice de personal casnic pentru efectuarea unor sevicii si lucrri n gospodriile individuale, fr ncheierea unei forme de angajare; folosirea n mod ilegal a fortei de munc zilier sau sezonier. Munca fr forme legale are repercursiuni att asupra lucrtorului, ct si asupra angajatorului. Persoana care presteaz munca fr forme legale este lipsita de protectie sociala, iar angajatorul este lipsit de posibilitatea legal de a responsabiliza pe lucrtor, pentru eventualele pagube produse de acesta, a spus Costel Harja, director coordonator adjunct la ITM Vaslui.
