Sute de concedieri, penurie de locuri de munc si mult dezndejde, asa arat piata muncii vasluine n 2010. n ciuda promisiunilor de relansare economic, n primele trei luni, alti 349 de vasluieni au fost trecuti pe listele de concedieri. n acest ritm, estim rile oficiale privind reducerea somajului sunt cel putin hazardate, realittile din teren fiind extrem de dure. nc de la finele anului trecut, Monitorul de Vaslui a artat c cea mai plauzibil rat a somajului pentru anul curent este de 10%, valoare ce a fost confirmat ulterior de seful FMI n Romnia. n tot acest timp, dintre „Mercedesul” si” Dacia” oferite ca pild de finantistii de la Washington, economia vasluian este obligat s se deplaseze n crut. Fiscalitatea ucide zeci de societti, lipsa investitiilor anuleaz orice angajri, iar bncile au nceput s cnte prohodul mediului de afaceri.
Economia judetului Vaslui continu s produc someri pe band rulant. Oficial, la sfrsitul lunii ianuarie, un numr de 21.697 de persoane nu aveau slujbe si erau nregistrate n statisticile Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munc. Spre comparatie, la data de 31 ianuarie 2009, la nivelul judetului Vaslui erau nregistrati 16.650 de someri. Cu alte cuvinte, ntr-un singur an, alte 5.047 de persoane au ngrosat rndurile celor aflati n cutarea unui loc de munc. n teren, situatia social cu care se confrunt populatia activ este mult mai dramatic. Conform estimrilor oamenilor de afaceri locali, n prezent, peste 50.000 de persoane apte de munc nu lucreaz n baza unui contract individual si nu sunt prinse n scriptele statului. De altfel, previziunile potrivit crora la sfrsitul anului curent vor fi mai putini someri contin si un dram de adevr. Guverantii mizeaz pe faptul c foarte multi disponibilizati vor iesi din perioada de indemnizatie si, dup ce trec sase luni de zile, nu vor mai figura ca persoane n cutarea unui loc de munc. Pe lng valul de someri din privat sunt asteptate cu nfrigurare si diponibiliz rile din sistemul bugetar. Salariatii vizati ar mai avea o sans n conditiile n care economia ar performa si ncasrile la bugetul statului ar permite ncadrarea n reduducerea cheltuielilor la aproape trei miliarde de euro. n schimb, dac sectorul privat nu produce si nu vars fonduri suficiente la visteria statului, concedierile vor continua obligatoriu. Un alt ghinion major pentru bugetari a fost acela c 2009 a fost un an electoral si restructurrile sistemului au fost amnate la maxim. Asa s-a ajuns ca diponibilizrile s nu se fac n vederea eficientizrii sistemului ci, pur si simplu, pentru c nu mai sunt bani.
Ce spunea Boc…
Crestere economic, relansarea exporturilor si mai putini someri, aceste erau promisiunile Guvernului Boc la nceputul mandatului. Cea mai neasteptat surpriza din partea guvernantilor viza segmentul fortei de munc, unde se prognozeaz o scdere a ratei somajului: de la 7,8% n 2009, la 7,3% n anul curent . Cu alte cuvinte, numrul somerilor nregistrati oficial va scade cu 55.000 de persoane, de la 700.000 someri la finele anului trecut, la 645.000 n decembrie 2010. Chiar dac am ajuns la „fundul” crizei, asa cum afirm guvernantii, numrul somerilor va continua s creasc ca urmare a efectelor negative generate de criza financiar. O alt barier greu de trecut n 2010 va fi nencrederea populatiei, care va fi mult mai precaut n ceea ce priveste cheltuielile la care se va angaja. Chiar dac ntrirea leului din ultimele zile s-ar putea traduce ca o invitatie la consum, salariatii sunt mult mai atenti cu propriile venituri. Fortificarea monedei nationale mai poate nsemna si faptul c Guvernul a realizat c nu dispune de resurse pentru investit ii si mizeaz pe o crestere economic datorat exclusiv consumului. De altfel, este genul de potentare a economiei din perioada 2005 – 2008, care a fost asupra criticat de actualii guvernanti.
V mai amintiti de faimosul 20%?
nc din vara anului trecut, pentru functionarii statului au nceput s apar primele semnale alarmante. Desi analistii economici estimau c adevrata criz va intra n serviciile deconcentrate ncepnd cu 2010, contribuabilii au fost pregtiti sufleteste din timp. La vremea respectiv, un simplu calcul arta c, dac se va aplica o reducerea cu 20% a angaja- tilor de la stat, la nivelul judetului Vaslui, peste 6.000 de salariati ar trebui dati afar din administratie. Dup criza de isterie fcut de liderii sindicat si comentariile acide din pres, s-a lsat din linistea peste bugetari. Veneau alegerile prezidentiale, iar miza era cu mult mai mare, dect ntrzierea cu cteva luni a reformelor de care avea nevoie aparatul de stat. Zilele trecute, personajul care si-a permis s ne readuc aminte de fatidicul 20% a fost nsusi seful Fondului Monetar International n Romnia. Cu o sinceritatea debordant Jeffrey Franks a spus c este posibil ca, n acest an, n Romnia s se nregistreze un million de someri. Adic exact cele 300.000 de persoane care reprezentau procentul de 20% de concedierile colective din sistemul bugetar. De altfel, FMI-ul a pus pe mas Guvernului dou alternative deloc atractive. Ori trec urgent la restructurri n aparatul public si recalibreaz cheltuielile, ori risc ca, pe termen scurt, s nu mai poat efectua pltile la salarii, pensii si alte drepturi. Cum era de asteptat, greul recesiunii economice va fi suportat tot de grosul salariat ilor, pensionari si alte categorii defavorizate. Oficial, ghilotina reducerilor de personal a primit verde din partea creditorilor trii noastre, iar salvarea visteriei publice va face enorm de multe victime.
