Potrivit calendarului Pascal, ortodocsii si catolicii vor serba mpreun Pastele n acest an, pe data de 4 aprilie, dar si n 2011, respectiv pe 24 aprilie.
„Dac Pastile a fost prznuit nc de la nceput de toat lumea crestin, au existat, totusi, n Biserica veche, mari diferente regionale n ceea ce priveste data srbtoririi. Aceste diferente cu privire la data serbrii Pastilor au dat nastere la serioase discutii si controverse. Din aceast cauz, o prima uniformizare a datei serbrii Pastilor s-a ncercat s se introduc n toat lumea crestin la Sinodul I ecumenic (Niceea, 325 d. Hr.)”, a explicat, pentru MEDIAFAX, printele Bogdan Teleanu, de la Patriarhia Romn. Printii acestui sinod au adoptat practica cea mai general, bazat pe calculul datei Pastilor la Alexandria, care se reducea la urmtoarele norme, respectiv Pastile se va serba totdeauna duminica. Aceast duminic va fi cea imediat urmtoare lunii pline de dup echinoctiul de primvar (pentru c asa calculau si iudeii data Pastelui lor, de care era legat data Pastilor crestine). A treia norm spune c, atunci cnd 14 Nisan (sau prima lun plin de dup echinoctiul de primvar) cade duminica, Pastile va fi serbat n duminica urmtoare, pentru a nu se serba odat cu Pastile iudeilor, dar nici naintea acestuia. Sinodul de la Niceea a mai stabilit c data Pastilor din fiecare an va fi calculat din vreme de ctre Patriarhia din Alexandria (unde stiinta astronomiei era n floare), iar aceasta o va comunica, la timp, si celorlalte Biserici crestine. Din pricina echinoctiului de primvar, care nu era fixat pretutindeni la aceeasi dat si din pricina imperfectiunilor legate de calculul astronomic al vechiului calendar iulian, nici dup Sinodul din Niceea n-au ncetat deosebirile ntre diferitele regiuni ale lumii crestine n ceea ce priveste data serbrii Pastilor. Pe de o parte, luna plin de dup echinoctiul de primvar face ca data Pastilor s varieze n fiecare an, cci luna plin pascal apare pe cer n unii ani mai aproape de echinoctiu, n altii mai departe de el. Din aceast cauz, data Pastilor poate varia ntr-un interval de 35 de zile, ntre 22 martie si 25 aprilie. Pe de alt parte, calendarul iulian, adoptat de romani, fcea ca ntre anul calendaristic si cel astronomic s existe o diferent (ce se cumula de la an la an) de 11 minute si 14 secunde. Papa Grigorie al XIII-lea, la sugestia unor astronomi ai vremii, a ndreptat pe 24 februarie 1582 calendarul, suprimnd cele 10 zile cu care rmsese n urm anul calendaristic (5-14 octombrie) si restabilind echinoctiul de primvar la 21 martie. Calendarul gregorian a fost acceptat apoi, treptat, de toate trile occidentale, Biserica Ortodox Romn adoptndu- l n 1924 (de unde celebrarea Nasterii Domnului – Crciunul, 25 decembrie, n aceeasi zi a anului calendarisitic), dup ce statul romn l adoptase deja din anul 1919. Crestintatea ortodox s-a mprtit n dou, ncepnd cu anul 1924, n ceea ce priveste data srbtoririi Pastilor. Astfel, bisericile rmase la calendarul nendreptat (numite si stiliste sau de stil vechi) au continuat s serbeze Pastile dup calendarul iulian, pe cnd bisericile care au adoptat calendarul ndreptat au srbtorit ctiva ani (ntre 1924-1927) Pastile pe stilul nou (n general la aceleasi date cu apusenii). Ca s se nlture ns dezacordul acesta suprtor dintre diferitele Biserici ortodoxe si pentru a se stabili unanimitate n toat Ortodoxia – cel putin n ceea ce priveste data celei mai mari srbtori crestine -, bisericile care au adoptat calendarul ndreptat au stabilit (ncepnd cu anul 1927), prin consens general, ca Pastile s fie prznuit n toat crestintatea ortodox dup Pascalia stilului vechi, adic odat cu bisericile rmase la calendarul nendreptat. Dar, desi toti credinciosii srb- toresc nvierea n aceeasi duminic, evenimentul e marcat diferit n cele dou calendare ntrebuintate azi n crestintatea ortodox, din pricina celor 13 zile cu care calendarul nendreptat a rmas n urm fat de cel ndreptat. Dac, de exemplu, Pastile cade la 22 martie pe stil vechi, acea zi corespunde n calendarul ndreptat cu 4 aprilie. De aceea, n actuala situatie, Bisericile ortodoxe care au adoptat reforma calendaristic din 1924 (ntre care si cea romn) serbeaz de fapt Pastile ntre 4 aprilie (data cea mai timpurie) si 8 mai (data cea mai trzie a Pastilor). Pastele a fost srbtorit n aceeasi zi de catolici si de ortodcsi n 2004, pe 11 aprilie, si n 2007 – 8 aprilie. Ortodocs ii si catolicii vor mai serba mpreun Pastele n 2010 -4 aprilie, 2011 – 24 aprilie, 2014 – 20 aprilie, 2017 – 16 aprilie si apoi n 2025 – 20 aprilie. n schimb, diferente de patru, chiar cinci sptmni ntre Pastele catolic sau protestant si cel ortodox sunt mai rare, n 2008 (23 martie – 27 aprilie), ele urmnd s existe n 2013, 2016, 2021 si 2024.
depinde cum si cu ce il vor sarbatori fiecare. nu cred sa tina carnatii lui Base pana atunci si nici altii nu mai da .
O SA FIE PASTELE CIND VREA DOMNIA SA base CA EL E SEFU NU? HAI BASE TU ESTI SEFUL
mincinosilor
Zuuuper 🙂