Cum se modernizeaza dascalii?!

Dup ce a demonstrat calitti de mare dansator, premierul Emil Boc si-a amintit de menirea sa de reformator. Si, pentru c, n opinia sa, modernizarea statului nu nseamn dect concedieri masive, premierul a trecut serios la treab. Primul segment de salariati atins de cheltuirea decent a banului public este reprezentat de profesori. Dac n tar, 15.000 de posturi din nvtmnt vor fi restructurate, partea Vasluiului este de (doar) 144 posturi sacrificate. Luati prin surprindere de ordonanta Boc/Funeriu, sindicalistii protesteaz vehement. Nimeni nu stie cine va fi dat afar din sistem, care vor fi criteriile de selectare, sau care este logica acestei msuri.

Modernizarea statului romn a debutat furtunos, cu domeniul educatiei. Pentru nceput, primul element care va reprezenta baza unui nvtmnt performant cu reale valente europene este concedierierea si mai multor cadre didactice. Astfel, aerisirea sistemului didactic si nedidactic s-a transformat peste noapte n ncercarea de cpti a reformrii sistemului educat ional. De altfel, scopul tot mai clar al initiativei este ajustarea sever a cheltuielilor publice de personal si nicidecum reformarea sistemului. Cu alte cuvinte, ncepnd cu acest an, fiecare leu va fi alocat cu mare grij, iar principiul de finantare per capita (finantarea elevilor si nu a posturilor) va fi suveran. Cum la nceputul noului an scolar unittile de nvtmnt trebuie s se ncadreze n cheltuielile stabilite de la centru, concedierile dispun de o argumentatie fr fisur. Mai mult, reforma curricular care se prefigureaz la orizont si care vizeaz predarea a maxim sapte – opt materii, va conduce la alte disponibilizri colective. n timp ce profesorii au petrecut cele mai negre srbtori din ultimii ani, standardele de costuri nu functioneaz att de nemteste nici la alte institutii ale statului. Potrivit proiectului de buget pe 2010, unele institutii si ministere beneficiaz de cresteri consistente la capitolul cheltuieli de personal. n rest, Ministerul Finantelor strnge surubul foarte subtil, pentru acoperirea avalansei de spectacole, trguri cmpenesti, zile ale oraselor etc., din anul trecut.

Sindicalistilor, noile strategii din educatie vor avea drept rezultat scderea sever a calittii nvtmntului. n conditiile n care, n prezent, sunt scoli unde se asigur cu mare greutate personalul didactic calificat, noile disponibilizri vor dezechilibra si mai mult sistemul. Pentru a face economie de fonduri, Ministerul Educatie va trebui s lucreze cel putin pe trei directii, care nu au nimic n comun cu un nvtmnt modern. Ori se va creste norma didactic, ori se va mri numrul copiilor din clase, sau se vor comasa unitti se nvtmnt. Cum banii pentru sustinerea personalului din nvtmntul preuniversitar sunt insuficienti, somajul se va transforma n cea mai viabil msur de salvare a bugetului. Astfel, n timp ce trile Uniunii Europene rspund crizei economice cu majorarea alocrile de fonduri pentru educat ie, Romnia are de achitat factura imens pentru cei trei ani electorali prin care a trecut.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.