Cum se �modernizeaza� dascalii?!

Dup� ce a demonstrat calit�ti de mare dansator, premierul Emil Boc si-a amintit de menirea sa de reformator. Si, pentru c�, �n opinia sa, modernizarea statului nu �nseamn� dec�t concedieri masive, premierul a trecut serios la treab�. Primul segment de salariati atins de cheltuirea �decent� a banului public este reprezentat de profesori. Dac� �n tar�, 15.000 de posturi din �nv�t�m�nt vor fi restructurate, partea Vasluiului este de (doar) 144 posturi sacrificate. Luati prin surprindere de ordonanta Boc/Funeriu, sindicalistii protesteaz� vehement. Nimeni nu stie cine va fi dat afar� din sistem, care vor fi criteriile de selectare, sau care este logica acestei m�suri.

�Modernizarea� statului rom�n a debutat furtunos, cu domeniul educatiei. Pentru �nceput, primul element care va reprezenta baza unui �nv�t�m�nt performant cu reale valente europene este concedierierea si mai multor cadre didactice. Astfel, �aerisirea� sistemului didactic si nedidactic s-a transformat peste noapte �n �ncercarea de c�p�t�i a reform�rii sistemului educat ional. De altfel, scopul tot mai clar al initiativei este ajustarea sever� a cheltuielilor publice de personal si nicidecum reformarea sistemului. Cu alte cuvinte, �ncep�nd cu acest an, fiecare leu va fi alocat cu mare grij�, iar principiul de finantare �per capita� (finantarea elevilor si nu a posturilor) va fi suveran. Cum la �nceputul noului an scolar unit�tile de �nv�t�m�nt trebuie s� se �ncadreze �n cheltuielile stabilite de la centru, concedierile dispun de o argumentatie f�r� fisur�. Mai mult, reforma curricular� care se prefigureaz� la orizont si care vizeaz� predarea a maxim sapte – opt materii, va conduce la alte disponibiliz�ri colective. �n timp ce profesorii au petrecut cele mai negre s�rb�tori din ultimii ani, standardele de costuri nu functioneaz� at�t de �nemteste� nici la alte institutii ale statului. Potrivit proiectului de buget pe 2010, unele institutii si ministere beneficiaz� de cresteri consistente la capitolul cheltuieli de personal. �n rest, Ministerul Finantelor str�nge surubul foarte subtil, pentru acoperirea avalansei de spectacole, t�rguri c�mpenesti, zile ale oraselor etc., din anul trecut.

Va suferi calitatea!

�n opinia sindicalistilor, noile strategii din educatie vor avea drept rezultat sc�derea sever� a calit�tii �nv�t�m�ntului. �n conditiile �n care, �n prezent, sunt scoli unde se asigur� cu mare greutate personalul didactic calificat, noile disponibiliz�ri vor dezechilibra si mai mult sistemul. Pentru a face economie de fonduri, Ministerul Educatie va trebui s� lucreze cel putin pe trei directii, care nu au nimic �n comun cu un �nv�t�m�nt modern. Ori se va creste norma didactic�, ori se va m�ri num�rul copiilor din clase, sau se vor comasa unit�ti se �nv�t�m�nt. Cum banii pentru sustinerea personalului din �nv�t�m�ntul preuniversitar sunt insuficienti, somajul se va transforma �n cea mai �viabil� m�sur� de salvare a bugetului. Astfel, �n timp ce t�rile Uniunii Europene r�spund crizei economice cu majorarea aloc�rile de fonduri pentru educat ie, Rom�nia are de achitat factura imens� pentru cei trei ani electorali prin care a trecut.