Din acest lun, 56 de angajati de la SC Rulmenti Brlad, SC Aquavas Brlad si Directia de Asistent Social si Protectie a Copilului Vaslui vor ncepe cursuri pentru a deveni administratori de pensiuni turistice. La absolvirea cursurilor, participantii vor primi certificate recunoscute la nivel national si european, avizate de Ministerul Muncii. Fiecare absolvent va primi si o subventie n valoare de 740 lei.
Acest lucru este posibil gratie unui proiect care se desfsoar pe o perioad de trei ani si care dispune de o finantare n valoare de 3 milioane de euro, intitulat „Cresterea competitivittii economice prin calificarea si recalificarea persoanelor angajate pe piata muncii”. Acest proiect strategic implementat de CNSLR-Frtia, n parteneriat cu Ministerul Muncii, este cofinantat din Fondul Social European prin programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Investeste n oameni”. Angajatii care vor participa la aceste cursuri organizate de furnizori din Romnia au optat pentru calificarea n urm toarele meserii: instalator instalatii tehnico-sanitare si de gaze, mecanic auto, sudor, mozaicar, faiantar, zidar, pietrar, tencuitor, zugrav, ipsosar, vopsitor, agent de curtenie cldiri si mijloace de transport, agent de paz si ordine, baby sitter, ngrijitor, lucrtor n comert, frizer, coafor, administrator pensiune turistic, manichiurist. La nivelul judetului Vaslui, s-au nscris 424 de cursanti, cei mai multi dorind s nvete si meseria de instalator, coafor- frizer sau administrator pensiune turistic. Prin tragere la sorti, primele cursuri organizate, att la Vaslui ct si la Brlad vor fi cele de administrator de pensiune. „Trebuie s v spun c la aceste cursuri s-au nscris si angajati cu studii superioare care doresc s mai nvete o meserie. Nu cred c se gndesc s plece n alte zone s-si practice meseria nvtat la cursuri, dar pot ncerca s si deschid la ei acas cte o pensiune. Dac se dezvolt judetul, prinde aripi si turismul. E o perspectiv!”, a spus Gheorghe Croitoru, lider de sindicat la CNSLR Frtia Vaslui.
Profesia militara si sistemele de pensii ale statelor cu societate avansata
[…]- sistemul de calcul al pensiilor militare prezinta particularitati distincte conceptual fata de cel al pensiilor civile, n spiritul celor de mai sus, si este reglementat prin lege separata (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia) sau printr-un capitol independent, cuprins formal ntr-o singura lege, mpreuna cu cel al pensiilor civile (Franta, Italia, Grecia, Portugalia, Austria);
– baza de calcul a pensiilor militare se stabileste n functie de valoarea soldei din ultima luna de activitate (Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel) sau de media soldelor pe ultimele trei sau sase luni (Franta, Egipt), precum si de vechimea integrala n armata (n majoritatea tarilor 35 sau 36 ani, Japonia 20 ani, Israel 25), si de vrsta standard de pensionare. Pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplica un procent cuprins ntre 75-80%. n nicio tara nu se admite continuarea serviciului militar activ peste vrsta de pensionare. n majoritatea armatelor, limitele acesteia sunt stabilite pe grade. Sunt si unele armate unde personalului medical militar (medici, asistenti medicali) i se prelungeste vrsta de pensionare cu pna la patru ani. n conditiile actuale, se vorbeste ca aceasta ar putea fi aplicata si altor specialitati si functii din structurile necombatante, ndeosebi la nivel central;
– n toate tarile, la pensia de baza calculata se adauga sporuri determinate de anii prestati peste vechimea de pensionare (acolo unde au fost acceptate unele cazuri individuale) si de conditiile de desfasurare a serviciului si anume: categorii de forte armate si genuri de arme, specialitati, garnizoane izolate, misiuni n teatre de operatii. Spre exemplu, ntr-o unitate de aviatie, pentru personalul navigant aero se stabileste un coeficient care se aplica numarului concret de ore de zbor n functie de tipul si categoria aeronavei, de conditiile de zbor zi si meteo normale, noapte si meteo grele. Acesta nu se aplica personalului de stat major si administrativ nezburator. La fel se calculeaza pentru cei ambarcati pe submarine si anumite nave de suprafata, scafandri, parasutisti s.a. Celor care efectueaza serviciul si locuiesc cu familia n garnizoane considerate izolate (baze aeriene, radiotehnice, de rachete sol-aer, sol-sol si alte obiective de importanta strategica) ori ndeplinesc misiuni operative n cadrul serviciilor speciale li se aplica alti coeficienti, scazndu-lise nsa perioadele de concedii de odihna, medicale, permisii, nvoiri. Orele si perioadele de timp respective, n toate situatiile, sunt consemnate n fisa personala care nsoteste dosarul de cariera. n functie de tara, aceste sporuri reprezinta 50 pna la 150% din timpul total lucrat n conditii speciale. Asadar, sporurile n armata diferentiaza salariile si pensiile numai n cadrul sistemului militar si nu
pentru a-l particulariza fata de cel civil.
n final, indiferent de numarul anilor rezultati prin adaugarea acestui spor de vechime la timpul efectiv lucrat, baza de calcul a pensiei ia n consideratie nu mai mult de 40 sau 45 de ani, n functie de tara, pentru a nu depasi valoarea salariului luat n calcul. De exemplu, n armata franceza, daca unui militar profesionist, iesit la pensie la limita maxima de 25 de ani de serviciu activ, prin aplicarea sporului de conditii deosebite s-ar ajunge la o vechime de 55 de ani, baza de calcul se limiteaza nsa numai la 40 de ani, iar valoarea pensiei rezultata prin nsumarea tuturor sporurilor nu trebuie sa depaseasca valoarea ultimului salariu. Din considerente de compensare a cheltuielilor efectuate pe timpul serviciului activ, pensia militarului francez se majoreaza cu 10% pentru cei care au crescut trei copii, la care se mai adauga nca 5% pentru fiecare copil n plus. n armata portugheza, valoarea reala a pensiei poate fi mai mare dect salariul dinaintea pensionarii, deoarece nu se mai aplica impozite;
– la data iesirii la pensie, militarii profesionisti primesc ca sprijin o suma substantiala fixa de bani (Israel 100.000 $ SUA) sau echivalenta unui anumit numar de solde lunare, pna la 36 (Franta, Marea Britanie, Turcia, Egipt);
– n Austria, primesc anticipat si o suma egala cu 70 de pensii lunare, cu conditia sa fie girat de rude apropiate care sa poata prelua rambursarea n caz de deces. Ratiunea tuturor acestor ajutoare este, n principal, de a facilita integrarea n societatea civila, o eventuala rentoarcere la locurile natale sau cumpararea unei locuinte pentru a o elibera n timp rezonabil pe aceea de serviciu;
– n toate tarile, pensiile militare se actualizeaza imediat cu indexarea salariilor militarilor activi, precum si periodic, n raport cu valoarea inflatiei;
– n general, pensia militara poate cumula cu un salariu n domeniul bugetar (n SUA integral, n Portugalia salariul se diminueaza cu o treime, iar n Coreea de Sud, cu o doime).
Tarile foste socialiste europene, integrate n NATO, s-au aliniat principiilor generale n domeniul soldelor si pensiilor militare ale aliatilor, n conditiile n care armatele lor ies cu oferta pe piata muncii, prin care se solicita profesionalism si nalta performanta, pentru a evita, att ct este posibil, sacrificiul suprem. Au devenit istorie armata ntregului popor, armata de parada, de pe santierele sau ogoarele patriei, cnd simpla invocare a patriotismului tinea loc de nzestrare, echipare, instruire, de compensare a privatiunilor impuse. Iar criza financiara globala si recesiunile economice nu au generat, n nicio tara, discutii cu privire la justetea legislatiei adoptate n domeniul militar.[…]
General-maior (ret.) Mihaiu M?RG?RIT