�Reforma� scaietilor

Comisarii de la Bruxelles „finanteaz�” copios p�rloagele nesf�rsite ale judetului Vaslui. Dac� p�n� �n prezent au fost contabilizate aproape 22.000 de hectare abandonate, anularea ajutoarelor de stat va finaliza cu brio fenomenul. F�r� subventii la motorin�, la irigatii si cu renta viager� moart�, paragina va �nghiti foarte repede �nc� 30.000 hectare. Din p�cate, la decapitarea produc�torilor agricoli contribuie din plin si oficialii rom�ni, care au agricultura la inim� doar pe timpul campaniei electorale. Dincolo de subfinantare, lumea satelor �nc� este reticient� la asociere si, mai mult, dependent� de tehnologia rudimentar�. B�tr�nii nu au bani s�-si are ogoarele, arendasii prefer� doar p�m�nturile fertile, iar productiile de subzistent� explic� s�racia si neputinta t�ranului.

Aproape 22.000 hectare de teren arabil vor r�m�ne �n paragin� si �n acest an. Potrivit datelor cantralizate de c�tre Directia pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� (DADR) Vaslui, cea mai mare suprafat� nelucrat�, de 1.525 hectare, este �n comuna Bunesti Averes ti. �n topul culturilor de b�l�rii urmeaz� comune precum Cozmesti, Bogdana, Albesti, care detin �n patrimoniul agrar suprafete nelucrate de peste 500 hectare. �ns� nu acestea sunt cifrele finale ale unui sector aflat �ntr-o perpetu� reform� �n ultimii 20 de ani. Dup� campania de �ns�m�nt�ri din prim�var�, specialistii estimeaz� c� este posibil ca suprafetele abandonate contabilizate de prim�riile rurale s� creasc� exponent ial. Din nefericire, argumentele pentru un dezastru planificat al productiei sunt extrem de numeroase, �nc� de la �nceputul acestui an. �n primul r�nd, Ministerul Agriculturii beneficiaz� de cea mai mic� alocatie bugetar� din ultimii 20 de ani. Chiar dac� dup� eforturi sustinute, finantele au �ng�duit o suplimentare a fondurilor cu 2,5 miliarde de lei, banii sunt total insuficienti pentru actualele necesit�ti din agricultur�. De altfel, liderii fermierilor sustin c�, �ncep�nd din luna martie, nu vor mai fi surse la buget, �n conditiile �n care foarte multi bani sunt utilizati pentru achitarea unor subventii aferente anului trecut. �n al doilea r�nd, suprimarea ajutoarelor de stat la cererea Uniunii Europene va c�nt�ri greu �n decizia fermierilor de a mai lucra p�m�ntul. De la micii proprietari de terenuri si p�n� la societ�tile comerciale, eliminarea subventiilor la motorin�, anularea fondurilor publice alocate creditului agricol etc. vor face imposibil� cultivarea loturilor arabile. Nu �n ultimul r�nd, structura populatiei din mediul rural, calitatea si situarea terenurilor, precum si politicile arendasilor vor favoriza abandonul ogoarelor. „Pentru aratul unui hectar trebuie sa pl�tim 450 de lei, la care se adaug� discuitul si sem�natul. Cu pensiile noastre foarte mici, de unde bani pentru toate lucr�rile? Multi las� p�m�ntul din proprietate �n p�rloag� si nu au ce m�nca”, ne-a spus un t�ran.

Amintiri p�guboase

Amintirea cooperativele agricole din epoca socialist� terorizeaz� �nc� lumea satelor. Chiar dac� sansele de supravietuire sunt minime, t�ranii sunt reticienti la cuv�ntul asociere. Ei nu mai cred �n sefi, �n folosirea �n comun a terenurilor si mijloacelor de product ie. Dup� aproape dou� decenii de la lansarea celebrului „pariu cu agricultura”, peste jum�tate din terenurile judetului sunt lucrate individual. Mai mult, �n ultimii ani se observ� o reducere a num�rului de exploatatii nou �nfiintate. Investitorii nu mai mizeaz� pe ferme agricole din cauza lipsei de finantare, a terenurile proaste calitativ si a disparitiei personalului calificat. Pe l�ng� pierderea fondurilor europene, f�r�mitarea terenurilor �nl�tur� si selectarea fermierilor �n raport cu potentialul de a produce si scoate pe piat� marf� de calitate. Mai mult, lipsa asocierii reprezint� si un obstacol serios �n calea moderniz�rii si eficientiz� rii acestui sector. Astfel, minusuri evidente de ordin organizatoric se �nregistreaz� at�t la asociatiile profesionale, c�t si la cele de productie, �n vederea lucr�rii optime a terenurilor.

Terenuri f�r�mitate

La nivelul anului trecut, �n judetul Vaslui existau circa 250 de exploatatii agricole comerciale, constituite sub diferite forme: societ�ti comerciale, asociat ii familiale, persoane fizice autorizate etc. Fermele exploateaz� terenurile arabile ale proprietarilor cu contracte de arend� sau utilizeaz� �n comun terenurile si celelalte mijloace de productie. Suprafata total� exploatat� de c�tre cele 250 de societ�ti a fost de circa 130.000 hectare, ceea ce reprezint� �n jur de 45% din suprafata arabil� a judetului. Pentru anul agricol 2008 – 2009, judetul Vaslui a dispus de o suprafat� arabil� de 291.306 hectare, din care 287.335 hectare �n domeniul privat, reprezent�nd 98,64%, si 3.971 hectare �n sectorul de stat, adic� 1,36%.