Melci, fructe de pãdure si ceva porumb, acestea sunt alternativele ecologice la industria fast-food din Vaslui. Incriminate pentru avalansa de E-uri „rele”, hot-dogul si hamburgerul vor fi aspru taxate de Fisc. Din punct de vedere medical, este un ajutor neasteptat pentru sãnãtatea consumatorului, care riscã sã dezvolte tot felul de complicatii medicale si boli. Din nefericire pentru acelasi cumpãrãtor umil, statul „grijuliu” nu s-a gândit la nici o alternativã culinarã sãnãtoasã. Agricultura ecologicã nu a primit încã subventia suplimentarã pe 2009, iar fermierii „eco” sunt priviti în cel mai fericit caz ca niste „ciudati”. În timp ce chimicalele si tot felul de aditivi periculosi umplu rafturile magazinelor, retetele traditionale dispar una câte una.
Prin vestita taxã pe fast-food, Guvernul Boc doreste ca fiecare român sã fie sãnãtos tun. De la o gamã impresionantã de dulciuri si pânã la apetisanta shaorma, se intentioneazã impozitarea la sânge a tuturor E-urilor. Este o initiativã lãudabilã, având în vedere cã mâncarea artificialã tinde sã punã stãpânire pe bucãtãriile noastre. Pe lângã caracterul preventiv, guvernantii dau dovadã si de o viziune economicã irepros abilã prin sustinerea noii taxe. Pe lângã aportul substantial la bugetul sãnãtãtii, tara noastrã va avea o populat ie aptã medical sã se implice sutã la sutã în „hazardul” economiei de piatã. Totodatã, banii adunanti pot fi utilizati pentru programe de sãnãtate si pentru dezvoltarea infrastructurii din sistemul sanitar. Mai mult, în conditiile în care importurile de produse agroalimentare monopolizezã piata, prin introducerea noii taxe, se dã o sansã productiei autohtone. Fermierii vor avea deschise portile marilor lanturi de magazine, iar produsele românesti vor acoperi cererea internã. De asemenea, în rândul tinerilor s-ar dezvolta culturã unei alimentatii sãnãtoase, cu garantia cã generatiile viitoare vor adera la un consum echilibrat. Toate arfi bune si frumoase dacã alternativa la arsenalul de chimicale care ne distruge sãnãtatea nu ar lipsi cu desãvârsire. Consumatorii nu au posibilitatea sã se orienteze spre alimentele sãnãtoase, iar acelasi Guvern nu finanteazã corespunzãtor productia agricolã curatã. În conditii normale, întreaga filierã de produse ecologice trebuie sprijinitã si popularizatã în rândul consumatorilor. Realitatea din teren este cu totul altfel. Taxa pe produsele fast-food se dovedeste a fi o nouã încercare disperatã de a mai strânge bani la bugetul consolidat al statului.
Agriculturã eco fãrã bani
Dupã ce au pus pe butuci agricultura conventionalã, guvernantii sunt pregãtiti sã dea lovitura finalã si productiei curate. Fermierii vasluieni care au aderat la agricultura ecologicã nu au primit încã subventiile pe 2009 si nimeni nu stie când va ajunge ajutorul financiar în teritoriu. Fondurile suplimentare destinate agriculturii ecologice sunt acordate pe lângã subventiile europene si de la bugetul national aferente plãtilor directe pe suprafatã. În acest context, mâncarea ecologicã este consideratã încã un subiect tabu, iar promovarea produselor fãrã chimicale este extrem de timidã. Comercializarea trebuie sã se facã de comerciant i autorizati si prin diferite canale de piatã: vânzãri de la poarta fermei, din magazine en-gros, din magazine specializate si vânzãri prin bursa de produse ecologice. În tot acest timp, în întreaga Europã se înregistreazã un reviriment spectaculos al produselor sãnãtoase, iar cifra de afaceri din sectorul agriculturii ecologice este în continuã crestere. Vânzãrile din marile lanturi de magazine sunt pe un trend pozitiv, specialistii din piatã estimând o dinamizare substantialã a cererii.
Mãcar vointã este!
Programele europene si fondurile nerambursabile în valoare de milioane de euro au renãscut interesul fermierilor vasluieni pentru agricultura curatã. La Compartimentul Agriculturã Ecologicã din cadrul Directiei pentru Agriculturã si Dezvoltare Ruralã Vaslui sunt înregistrati 17 operatori. Pe lângã apiculturã si cresterea melcilor, sapte societãti comerciale aflate în perioada de conversie dezvoltã proiecte pe cultura vegetalã: floarea-soarelui, porumb, pajisti naturale. Tot în lotul noilor agenti economici care au aderat la agricultura ecologicã a fost înregistratã si activitatea de recoltare flori si fructe de pãdure din flora spontanã. Cele sapte societãti care s-au certificat pe cultura vegetalã au elaborat si cereri în vederea accesãrii fondurilor nerambursabile europene. Este vorba despre mãsura 121 – „Modernizarea exploatatiilor agricole”, pentru care activitatea agricolã ecologicã creste punctajul în vederea selectãrii pentru finantare.
