Cultura fast-food – ruinarea agriculturii ecologice

Melci, fructe de pdure si ceva porumb, acestea sunt alternativele ecologice la industria fast-food din Vaslui. Incriminate pentru avalansa de E-uri „rele”, hot-dogul si hamburgerul vor fi aspru taxate de Fisc. Din punct de vedere medical, este un ajutor neasteptat pentru sntatea consumatorului, care risc s dezvolte tot felul de complicatii medicale si boli. Din nefericire pentru acelasi cumprtor umil, statul „grijuliu” nu s-a gndit la nici o alternativ culinar sntoas. Agricultura ecologic nu a primit nc subventia suplimentar pe 2009, iar fermierii „eco” sunt priviti n cel mai fericit caz ca niste „ciudati”. n timp ce chimicalele si tot felul de aditivi periculosi umplu rafturile magazinelor, retetele traditionale dispar una cte una.

Prin vestita tax pe fast-food, Guvernul Boc doreste ca fiecare romn s fie sntos tun. De la o gam impresionant de dulciuri si pn la apetisanta shaorma, se intentioneaz impozitarea la snge a tuturor E-urilor. Este o initiativ ludabil, avnd n vedere c mncarea artificial tinde s pun stpnire pe buctriile noastre. Pe lng caracterul preventiv, guvernantii dau dovad si de o viziune economic irepros abil prin sustinerea noii taxe. Pe lng aportul substantial la bugetul snttii, tara noastr va avea o populat ie apt medical s se implice sut la sut n „hazardul” economiei de piat. Totodat, banii adunanti pot fi utilizati pentru programe de sntate si pentru dezvoltarea infrastructurii din sistemul sanitar. Mai mult, n conditiile n care importurile de produse agroalimentare monopolizez piata, prin introducerea noii taxe, se d o sans productiei autohtone. Fermierii vor avea deschise portile marilor lanturi de magazine, iar produsele romnesti vor acoperi cererea intern. De asemenea, n rndul tinerilor s-ar dezvolta cultur unei alimentatii sntoase, cu garantia c generatiile viitoare vor adera la un consum echilibrat. Toate arfi bune si frumoase dac alternativa la arsenalul de chimicale care ne distruge sntatea nu ar lipsi cu desvrsire. Consumatorii nu au posibilitatea s se orienteze spre alimentele sntoase, iar acelasi Guvern nu finanteaz corespunztor productia agricol curat. n conditii normale, ntreaga filier de produse ecologice trebuie sprijinit si popularizat n rndul consumatorilor. Realitatea din teren este cu totul altfel. Taxa pe produsele fast-food se dovedeste a fi o nou ncercare disperat de a mai strnge bani la bugetul consolidat al statului.

Agricultur eco fr bani

Dup ce au pus pe butuci agricultura conventional, guvernantii sunt pregtiti s dea lovitura final si productiei curate. Fermierii vasluieni care au aderat la agricultura ecologic nu au primit nc subventiile pe 2009 si nimeni nu stie cnd va ajunge ajutorul financiar n teritoriu. Fondurile suplimentare destinate agriculturii ecologice sunt acordate pe lng subventiile europene si de la bugetul national aferente pltilor directe pe suprafat. n acest context, mncarea ecologic este considerat nc un subiect tabu, iar promovarea produselor fr chimicale este extrem de timid. Comercializarea trebuie s se fac de comerciant i autorizati si prin diferite canale de piat: vnzri de la poarta fermei, din magazine en-gros, din magazine specializate si vnzri prin bursa de produse ecologice. n tot acest timp, n ntreaga Europ se nregistreaz un reviriment spectaculos al produselor sntoase, iar cifra de afaceri din sectorul agriculturii ecologice este n continu crestere. Vnzrile din marile lanturi de magazine sunt pe un trend pozitiv, specialistii din piat estimnd o dinamizare substantial a cererii.

Mcar voint este!

Programele europene si fondurile nerambursabile n valoare de milioane de euro au renscut interesul fermierilor vasluieni pentru agricultura curat. La Compartimentul Agricultur Ecologic din cadrul Directiei pentru Agricultur si Dezvoltare Rural Vaslui sunt nregistrati 17 operatori. Pe lng apicultur si cresterea melcilor, sapte societti comerciale aflate n perioada de conversie dezvolt proiecte pe cultura vegetal: floarea-soarelui, porumb, pajisti naturale. Tot n lotul noilor agenti economici care au aderat la agricultura ecologic a fost nregistrat si activitatea de recoltare flori si fructe de pdure din flora spontan. Cele sapte societti care s-au certificat pe cultura vegetal au elaborat si cereri n vederea accesrii fondurilor nerambursabile europene. Este vorba despre msura 121 – „Modernizarea exploatatiilor agricole”, pentru care activitatea agricol ecologic creste punctajul n vederea selectrii pentru finantare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.