Isarescu: ��n lipsa acordului cu FMI, Rom�nia ar fi riscat o criza a cursului de schimb�

Rom�nia ar fi riscat �n lipsa acordului cu FMI un gol de finantare extern� de cel mult 16 miliarde de euro, care ar fi dus, cel mai probabil, la o criz� a cursului de schimb, cu efecte negative asupra inflatiei si activelor financiare �n lei ale populatiei, sustine guvernatorul BNR, Mugur Is�rescu.

��n cazul economiei rom�nesti, unele ajust�ri ar fi fost foarte dureroase f�r� asistent� financiar� extern�. De exemplu, dac� riscul aparitiei gap-ului de finantare s-ar fi materializat la nivelul maxim anticipat pentru anul 2009, atunci cel mai probabil presiunile de depreciere a leului ar fi rezultat �ntr-o criz� a cursului de schimb, cu efecte negative asupra inflatiei si implicit asupra activelor financiare ale populat iei denominate �n lei. Alte ajust�ri, cum ar fi diminuarea cheltuielilor publice, inclusiv a celor cu salariile, �n condit iile �n care �n timpul ciclului de intr�ri mari de capitaluri acestea ajunseser� la niveluri nesustenabile, ar fi purtat marca unei credibilit�ti reduse. �n acest context, acordurile cu UE si cu FMI au furnizat dou� elemente esentiale pentru economia rom�neasc�: acoperirea deficitului de finantare extern� si credibilitate�, a spus Is�rescu �n dizertat ia rostit� cu ocazia primirii titlului de membru corespondent al Academiei Regale a Doctorilor din Spania. Potrivit guvernatorului BNR, calculele au ar�tat c� pentru anul 2009 Rom�nia ar fi putut avea un deficit de finantare estimat �ntre 7,5 si 16 miliarde de euro, depinz�nd de sentimentul investitorilor str�ini si de dorinta lor de a re�nnoi liniile de finantare ale b�ncilor si ale companiilor private. �Acest sentiment negativ s-a reflectat �n deprecierea leului �n perioada octombrie 2008 – februarie 2009. �n aceste conditii, autorit�tile au decis s� promoveze politici care s� asigure reduceri minime ale finant�rilor externe ale Rom�niei�, a ad�ugat Is�rescu. El noteaz� c� reducerea finant�rii externe si incertitudinea au tins s� determine deprecieri nejustificate ale leului si c� provoc�rile au fost cu at�t mai mari cu c�t, �n pofida cump�r�rilor mari de valut� efectuate �n perioada 2005-2007, BNR a reusit doar s� atenueze aprecierea nesustenabil� a leului si nu s� o evite �n totalitate. �Mai mult, creditele �n valut� au avut o dinamic� sustinut� si o eventual� depreciere rapid� si excesiv� a leului ar fi creat efecte negative �n lant la nivelul sistemului bancar. �n consecint�, �n acest context nou, politica b�ncii centrale privind interventiile pe piata valutar� a fost ghidat� de filozofia conform c�reia o volatilitate �nalt� a cursului de schimb este d�un�toare at�t pentru obiectivul privind inflatia, c�t si pentru s�n�tatea sectorului real si a celui financiar�, a spus guvernatorul b�ncii centrale. El precizeaz� c� intervent iile valutare au avut �n vedere, �n primul r�nd, ca o depreciere excesiv� a monedei nationale s� fie evitat�, ca nivelul deprecierii si pasul acesteia s� fie corelate cu progresele �nregistrate �n ajustarea contului curent, �n al doilea r�nd s-a urm�rit calibrarea �n functie de evolutia rezervelor valutare si, �n al treilea r�nd, controlul lichidit�tii pe piata monetar�. �Importul de credibilitate de la UE si FMI a f�cut ca unele finant�ri private s� nu se mai reduc� sau s� se reduc� mai putin. Pe aceste c�i, m�surile incluse �n acordurile mentionate au asigurat finantarea economiei rom�nesti (…) Sc�derea presiunilor de depreciere a leului si, implicit, o diminuare ceteris paribus (celelalte conditii r�m�n neschimbate – n.r.) a presiunilor inflationiste care apar prin intermediul canalului cursului de schimb, �mpreun� cu eforturile de consolidare la nivel fiscal au permis b�ncii centrale s� treac� la relaxarea prudent� a politicii monetare, ceea ce va atenua panta de sc�dere a PIB, f�r� amplificarea presiunilor inflationiste�, a conchis Is�rescu.