n fata realittilor din economie, msurile anticriz ale Guvernului cad ca popicele. Dup Prima cas si programul de izolarea termic a blocurilor, dou fsuri cu iz mai mult dect electoral, acum, a venit rndul amnrii la plat a datoriilor ctre Fisc. Pn la data de 31 august, numai trei firme vasluiene au solicitat psuirea de la achitarea debitelor restante. Este vorba despre o sum total de peste 4,8 milioane de lei, care urmeaz s fie rostogolit pe o perioad cuprins ntre patru si sase luni. Chiar dac evitarea sechestrului si scoaterea la vnzare a bunurilor reprezint un sprijin consistent pentru agentii economici, acestia au alte calcule. Curgerea n continuare a penalittilor pentru restante si plata obligatiilor financiare curente pot arunca n aer contabilittile firmelor. Astfel, exist riscul ca, la finalul amnistiei oferite de stat, falimentul s reprezinte singura optiune pentru societatea datoare.
Doar trei firme din judetul Vaslui au solicitat amnarea de la plat a restantelor ctre bugetul de stat. Prezentat ca o msur anticriz de impact pentru mediul de afaceri, facilitatea avea ca principal obiectiv sustinerea afacerilor afectate de criza economic. Psuirea de la initierea procedurii de executare silit trebuia s ajute la redresarea financiar a societtii pentru ca, apoi, creantele acumulate s fie onorate. Cu toate c suspendarea de la introducerea sechestrului si scoatere la vnzare a bunurilor reprezint un sprijin important, agentii economici nu s-au nghesuit s apeleze la msura anticriz. Dup cum am apreciat n cotidianul nostru nc de la aparitia OUG nr. 92/2009, rezerva societtilor de a bate palma cu Fiscul era usor de anticipat. Motivul principal pentru care operatorii economici ocolesc initiativa anticriz este c societtile nu scap de obligatia de a-si achita datoriile curente si nici de penalitt ile la restante, care se vor rostogoli n continuare. Cum prognozele economice sunt tot mai sumbre, redresarea firmele lovite de criz si rambursarea tuturor creantelor bugetare sunt obiective greu de atins. n aceste conditii, este posibil ca amnarea de la plat s echivaleze cu o bomb cu efect ntrziat n contabilitatea agentilor economici. De altfel, n momentul lansrii pe piat a ordonantei guvernamentale, reprezentant ii patronatului local s-au artat sceptici cu privire la efectele asupra economiei reale. Aceast facilitate de amnare la plat, cu conditia efecturii pltilor curente, este o msur luat n disperare, care nu rezolv problema societ- tilor. Statul trebuie s degajeze urgent investitii masive, prin care s ofere de lucru la mediul privat si s plteasc datoriile ctre firme, spunea Lucian Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii Vaslui. Potrivit datelor de la Directia General a Finantelor Publice Vaslui, cele trei cazuri de amnare de la plat au fost nregistrate pn la data de 31 august. Suma total a datoriilor amnate pe o perioad cuprins ntre patru si sase luni este de 4.851.468 lei, din care 4.443.753 lei reprezint debite, iar 407.715 lei, accesorii.
Drumul spre iertare
Pentru a putea intra n grupul select pe care autorittile doresc s l protejeze de efectele crizei economico- financiare, societtile trebuie s ndeplineasc mai multe condit ii. Cea mai important cerint este ca firmele solicitante s nu fi avut restante nainte de data de 30 septembrie 2008. De asemenea, operatorii economici trebuie s fi avut un comportament ireprosabil n relatia cu statul: s fi depus la timp declarat iile fiscale si s nu se gseasc n situatia de insolvent lichidare sau faliment. Nu n ultimul rnd, din momentul formulrii cererii de amnare, societtile sunt obligate s onoreze obligatiile financiare curente ctre bugetul consolidat al statului. Dac au actele contabile curate, firmele vor nfiinta garantii, n termen de 15 zile de la data comunicrii deciziei de amnare la plat. Garan- tiile pot fi sub form de scrisori de garantie bancar sau bunuri libere de orice sarcini. Gajurile au rolul de a acoperi suma amnat de la plat, precum si majorrile de ntrziere care se rostogolesc pe perioada amnrii.
