Asumarea raspunderii, o palma data democratiei

Asumarea r�spunderii pe Legea educatiei sau dezbatere public�? Deputatul PSD Victor Cristea, membru �n Comisia pentru �nv�t�m�nt, stiint�, tineret si sport a Camerei Deputatilor, este, evident, un adept al dezbaterii publice, cu at�t mai mult cu c�t excluderea beneficiarilor acestei legi din procesul adopt�rii legii este, din punctul de vedere al democratiei, un mare pas �napoi, dar si o nou� �ncercare de decredibilizare a Parlamentului, ca unic� autoritate legiuitoare a t�rii. �n interviul pe care l-a acordat ziarului nostru, deputatul Victor Cristea vorbeste despre importanta acestei legi, despre pericolele ascunse ale asum�rii, dar si despre „umilirea” cadrelor didactice si „santajarea” parlamentarilor.

Reporter: Domnule deputat, �n ultima perioad�, mi se pare c� afirmat ia „avem nevoie de o nou� Lege a educatiei” a devenit un loc comun.
Victor Cristea: S-a vorbit, �ntradev� r, foarte mult despre necesitatea elabor�rii unei noi legi a educat iei, dar, din p�cate, am asistat si asist�m la o abordare politic� a acestui demers, care deturneaz� scopul stabilit initial. Asumarea r�spunderii Guvernului ne arat� c�, �n continuare, se face prea mult� politic�. �n loc s� se pronunte cadrele didactice, specialis tii, sindicatele din domeniu, se caut� o „rezolvare” politic� a �nv�t�m�ntului rom�nesc, se vrea ca anumite grupuri interesate s� beneficieze electoral de pe urma acestei legi. Este o mare greseal�, pentru c� vorbim despre una din cele mai importante legi, �n care singurul aspect politic trebuia s� fie vointa tuturor celor implicati de a o scoate si repede, si bine.

Rep.: Deci, repede. Din acest punct de vedere, asumarea r�spunderii nu rezolv� cel mai repede lucrurile?
Victor Cristea: Ba da, numai c� eu am spus „repede si bine”. Si eu, si multi dintre vasluienii cu care am discutat �n aceast� perioad�, avem c�teva nedumeriri si nemultumiri cu privire la dorinta premierului Emil Boc de a-si asuma, imediat si �n dispret ul prevederilor Constitutiei Rom�niei, r�spunderea pentru proiectul de Lege a educatiei. �mi mentin p�rerea c� avem nevoie de o nou� lege a educatiei. Aceasta este concluzia tuturor semnatarilor Pactului National pentru Educatie si Cercetare, care au identificat corect deficientele sistemului: ineficienta, lipsa de relevant� �n raport cu economia, inechitatea, slaba calitate etc. Toate minusurile constatate pun �n pericol competitivitatea si prosperitatea pe termen lung a natiunii si ne oblig� s� facem ceva: o lege bun� pentru cei care se vor folosi de ea, nu util� unor grupuri sau celor care �si ap�r� interesele personale si, mai grav, electorale.

„Nu ne putem juca de-a asumarea”

Rep.: Altfel spus, scop nobil, final dezastruos…
Victor Cristea: Probabil stiti c� noua lege a educatiei va produce efecte pentru 20% din populatia t�rii, elevi si cadre didactice deopotriv�. Este, cu alte cuvinte, unul dintre cele mai importante proiecte de pe agenda public�, asa c� nu ne putem juca de-a asumarea, invoc�nd �nt�rzierea �n adoptarea unei legi care va produce efecte de-a lungul c�torva generat ii. S� spunem c� da, s-a �nt�rziat. Asa o fi. Dar adresez si eu o �ntrebare: cine r�spunde pentru legile proaste? Am s� dau tot eu r�spunsul: nimeni. Dac� ne gr�bim acum, vom face din Legea educatiei un nou exemplu de lege proast�. Pe de alt� parte, eventuala �nt�rziere nu justific� �n nici un fel presiunile care se fac, psihoza indus� �n r�ndul celor care au muncit la elaborarea legii, toate c�ut�nd s� justifice afirmatia c� nu mai este timp de pierdut. Este un joc foarte periculos, cu at�t mai mult cu c�t se poart� f�r� actorii principali: beneficiarii legii, natiunea �n ansamblu, si Parlamentul. Articolul 61 alin. (1) din Constitutia Rom�niei este c�t se poate de clar: „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului rom�n si unica autoritate legiuitoare a t�rii”. �n eventualitatea asum�rii r�spunderii guvernului pe proiectul de Lege a educatiei, v� �ntreb: unde sunt beneficiarii de drept ai acestei legi, unde suntem noi, parlamentarii?

Rep.: �nteleg c� simtiti, �n calitate de parlamentar, o frustrare legat� de felul �n care se �ncearc� trecerea acestui proiect de lege.
Victor Cristea: Evident. Dar, dincolo de Parlament, mai grav este faptul c�, prin asumare, si cet�tenii sunt exclusi din ecuatie. Li se v�r� pe g�t o lege despre care nu au apucat s� aib� nici o p�rere. De ce? Pentru c� a lipsit consultarea public�. Legea educat iei a lipsit de pe agenda public�, desi de eficienta �nv�t�m�ntului depinde reformarea tuturor institutiilor statului rom�n. �n loc s� avem �n vedere aceste lucruri, se doreste asumarea r�spunderii �n grab�, dintrun interes clar partinic. Eu sunt de acord s� scoatem repede acest� lege, dar cer imperativ ca vocea cet�tenilor s� se reg�seasc� �n procesul adopt�rii, lucru care se va �nt�mpla numai prin intermediul consult�rii publice. �n ceea ce ne priveste pe noi, parlamentarii, de ce se doreste eliminarea Parlamentului din procesul decizional? Se aplic� aceeasi judecat�: elimin�nd Parlamentul, am eliminat cet�tenii. Cu aceasta, nimeni nu trebuie s� fie de acord, pentru c� neg� m esenta democratiei.

Rep.: Si totusi Guvernul �si va asuma r�spunderea pe acest pachet de legi.
Victor Cristea: Eu �nc� mai sper c� se va reveni asupra acestei decizii. Asumarea �n grab� a r�spunderii este un act electoral fanatic. Graba umiles te cadrele didactice, care nu pot s� �si exprime opiniile cu privire la reforma �nv�t�m�ntului. Oare aceast� categorie nu este �ndrept�tit� s� se �ntrebe unde �i sunt voturile? De asemenea, neconsultarea comisiei de specialitate a Camerei Deputatilor ne umileste pe noi, reprezentantii din teritoriu ai populatiei. Prin asumarea r�spunderii, asist�m la un santaj, care foloseste vulnerabilitatea parlamentarului fat� de conditia sa.

Politizarea „depolitiz�rii” �nv�t�m�ntului

Rep.: Cine pe cine „santajeaz�”?
Victor Cristea: Nu vreau s� intru �n polemici sterile, dar sunt convins c�, dac� �n comisii ar fi avut loc dezbateri, nu se ajungea la o mediatizare excesiv� a acestei probleme, a c�rei consecint� a fost si este decredibilizarea parlamentarului. �n esent�, asumarea r�spunderii nu este dec�t consecinta dilat�rii boln�vicioase a EU-ului. V� �ntreb: cum de este posibil ca, pe de o parte s� vorbim despre depolitizarea �nv�t�m�ntului si, pe de alt� parte, s� �l politiz�m, excluz�ndu-i tocmai pe beneficiarii unei legi at�t de importante? Astfel, oamenii sunt tr�dati si �ndrept�titi s� se �ntrebe: pentru ce am votat, dac� nu sunt luat �n seam�? Si, ca s� v� r�spund la �ntrebare, prim-ministrul Emil Boc a declarat c� se retrage dac� aceast� lege nu va trece prin asumare. Ei bine, nu putem gestiona viitorul natiunii prin santaj.