Domnule Crin Antonescu, ati fost fost profesor, nainte de a fi om politic. La acest moment, n Romnia are loc poate cea mai intens dezbatere pe tema reformei n Educatie, din ultimii 20 de ani. Cum priviti aceast situatie?
Nu am avut o dezbatere despre reforma Educatiei, ci o lupt de orgolii n interiorul Guvernului, si ntre presedinte si ministru. Fiecare a decretat c propunerile sale sunt mai bune. n final, s-a ajuns la un compromis politic, nu la o lege care s reformeze sistemul de educatie. Este elocvent faptul c premierul sustine c actualele legi sunt bazate pe proiectul Miclea, cnd, n realitate, o privire sumar asupra propunerilor asupra crora s-a czut de acord n Guvern arat c aproape 90% dintre ele apartin ministrului Andronescu. Legea pe care guvernul Boc si asum rspunderea este, de fapt si din pcate, Legea Andronescu. Cele cteva principii liberale din proiectul Miclea care au fost incluse n aceast lege sunt corupte de restul prevederilor, birocratice si lipstite de viziune. Dar se pare c domnul Boc nu a aflat c-si asum rspunderea pe legea Andronescu. Sau, mai ru, nici nu-l intereseaz. Pe oamenii astia nu i intereseaz ce contin legile, ci numele pe care l vor purta.
Aveti deci obiectii de fond la Legea educatiei, si nu doar cea de principiu, legat de faptul c Guvernul doreste s-si asume rspunderea, ignornd Parlamentul?
Cred c Legea educatiei, n forma propus de guvern, nu aduce reforma asteptat. Dimpotriv, este un mare pas napoi. Este lipsit de viziune, de continut. Condamn educatia la mediocritate, prin ntoarcerea la o abordare supercentralist. Este o lege care suprareglementeaz sistemul de educatie, ca pe vremea comunistilor. Elevii si printii sunt ignorati. Ministerul Educatiei si Inspectoratele continu s joace rolul de planificatori. Elevii sunt din nou cobaii PSD si PDL. Vor fi supusi la examinri nesfrsite, care nu-i vor ajuta, nu vor accentua competitia si nu vor nltura fraudele. Legea nu creeaz n niciun fel premisele si mijloacele ca educatia s fie corlat cu nevoile pietei muncii. Remarc apetenta acestui Guvern pentru politizare. n momentul n care inspectorii generali si primarii – care sunt oameni politici sau numiti politic – se implic n numirea de conduceri n scoli, facem un pas napoi. Ce garantii avem c sotia, sora sau verisoara primarului nu vor obtine diferite posturi de conduceri n scoli doar pentru c sunt ruda cuiva? Niciuna. Educatia timpurie este total neglijat, ori, acolo construim apetenta copilului pentru scoal. Neglijarea acestei probleme este crucial n sensul stimulrii decalajului dintre mediul urban si rural. nc un exemplu: n lista liceelor vocationale se prevede nfiintarea de licee de informat ii, ordine public si securitate. Este o initiativ absolut orwellian. Nu exist nicieri n lume, cred c nici n Coreea de Nord, licee de militieni si spioni. Nu putem accepta asa ceva. Ne vom trezi c minorii sunt folositi, legal, ca informatori. Si sunt multe altele.
Ce propunere aveti, fat de situatia creat de guvern prin asumarea rspunderii?
Este inacceptabil ca o majoritate parlamentar de 70% s si angajeze rspunderea pe un domeniu att de important. Reforma n Educatie nu este un joc de pingpong ntre domnii Geoan si Bsescu. Avem ns un presedinte al Senatului care ignor total importanta unei institutii pe care o conduce, de fric s nu l alunge PDL de la guvernare. Oamenii acestia tranzac- tioneaz Educatia pentru a rmne la putere. Cerem retragerea pachetelor de legi, negocieri reale ntre guvern si partenerii sociali si dezbaterea n parlament a acestor legi.
Sunteti pesimist n legtur cu reformarea nvtmntului romnesc?
Nu sunt niciodat pesimist. ntotdeauna cred c se poate, doar s se doreasc. Problemele nvtmntului romnesc nu au ns legtur doar cu niste legi. La fel de importante sunt statutul profesorilor sau modul n care ncurajm copiii s vin la scoal, cum i ajutm s aib acces la Educatie. Ca om, ca fost profesor si ca politician, mi-e rusine cnd vd cum sunt tratati profesorii astzi. Btuti, scuipati, umiliti de tot felul de smecheri. M ntreb cum domnilor Bsescu, Geoan si Boc nu le este rusine s stea fat n fat cu profesorii, dup imensa minciun privind majorarea salariilor, imensa minciun prin care au ajuns la putere? Mai mult, dup ce au pclit profesorii, acum arunc i pclesc si pe elevi si pe printi. Ce altceva dect o pcleal este promisiunea c statul va cheltui 500 de euro pentru fiecare elev? Ca fost profesor, sunt trist cnd stiu c zeci de mii de copii care nu au acces la educatie asa cum ar trebui s aib. Nu se dau fonduri pentru manuale, pentru rechizite din ani n Paste. Guvernul PNL este acuzat c a cheltuit prea multi bani cu scolile. A ajuns s fie mai important organizarea de petreceri pe bani publici dect reparatia unei scoli. M doare, pentru c am fost profesor si la tar si sunt nc multe locuri n care lucrurile nu s-au schimbat dup 20 de ani. Eu cred c putem vorbi despre reforma educatiei si despre egalitate de sanse doar atunci cnd ultimul copil din cel mai srac stuc din Romnia va avea acces la educatie.
Cum vedeti dumneavoastr reforma Educatiei?
Principiul pe care trebuie s se bazeze reforma educatiei este autonomia institutiilor scolare fat de corpul administrativ si politic, la nivelul autorittilor centrale, ct si locale. Este nevoie de autonomie financiar la nivelul fiecarei institutii de nvtmnt. n viziunea mea, n programul meu insist pe cresterea competitivtii si adaptrii sistemului Educational la nevoile elevului, pentru viitorul su. Scoala romneasc trebuie s functioneze, n sfrsit, n slujba elevului. Noi trebuie s stimulm capacittile intelectuale ale copiilor, s i ajutm s le plac scoala, s si foloseasc abilittile. Trebuie ca ceea ce ce nvat s le fie util n viat, indiferent c aleg s fie tinichigii sau filozofi.
Candidati la alegerile prezidentiale. Veti aborda extins tema Educatiei?
Nu se poate altfel, iar eu cnd vorbesc despre Educatie, m refer si la nvtmnt si la cei sapte ani de acas. Nu v asteptati de la mine s m prezint n campanie din postura omului care le stie pe toate. Nu asta trebuie s fie un presedinte. Un presedinte trebuie adune n jurul su oameni care sunt foarte competenti ntr-un domeniu sau altul. Trebuie s stie s fac acest lucru. Nu au existat si nu exist presedinti atoatestiutori. nainte de toate, candidez ns pentru c eu, ca multi altii, consider c ceea ce s-a ntmplat n ultimii cinci ani n aceast tar, din postura mandatului ncredintat presedintelui nu a fost bine, corect sau onest. andidez pentru c nu vreau ca n urmtorii cinci ani, oamenii corecti, simpli, de bun-credint si cu bunsimt din aceast tar s se retrag ntr-o carapace, s nu mai aib un cuvnt de spus. Eu pe acesti oameni vreau s i reprezint, pe cei care doresc o Romanie normal. Iar ntr-o Romnie normal, primul lucru trebuie s fie domnia bunului simt.
