�Armistitiul� tescovinei

Comisarii europeni au c�stigat r�zboiul tescovinei si al drojdiei de vin. Controlati la s�nge prin tot felul de procese verbale, bonuri etc, produc�torii de vin vasluieni au acceptat principiul „retragerii controlate”. Mai exact, tescovina si drojdia de vin obtinute �n unit�tile de procesare au fost distruse. Tehnicile folosite la denaturarea subproduselor viti-vinicole au fost diverse: furajarea animalelor, livrarea la gropile ecologice, utilizarea clorurii de potasiu sau sodiu etc. Cu astfel de „arme”, �n campania viticol� 2008-2009, aproape patru tone de tescovin� au fost scoase din circuitul teascurilor. Tot pe „altarul” directivelor europene, agentii economici au „botezat” cu peste 1.600 kilograme de clorur� de sodiu nu mai putin de 796.827 kg de drojdie de vin.

Operatorii vasluieni care produc vin s-au supus reglement�rilor europene, privind distrugerea subproduselor viti-vinicole, sau utilizarea lor �n alte scopuri. Potrivit datelor Ispectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Viti- Vinicol (ISCTV) Vaslui, �n campania viticol� 2008 – 2009, au fost retrase controlat 3.729.339 kilograme de tescovin� si 796.827 kilograme de drojdie de vin. Tescovina a fost utilizat� �n furajarea animalelor, �n obtinerea compostului pentru fertilizare terenurilor agricole, sau a fost livrat� c�tre o groap� ecologic�. Drojdia, care se depune dup� fermentatia alcoolic� si �n timpul stoc�rii vinului, sau care rezult� �n urma aplic�rii tratamentelor autorizate, ori din centrifugarea vinului, a fost supus� denatur�rii prin introducerea �n masa acesteia a clorurii de sodiu. Pentru ca totul s� fie ca la „carte”, retragerea controlat� a subproduselor viti-vinicole s-a f�cut prin intermediul unor documente justificative: bonuri de consum si procese verbale. „Pentru a beneficia de sprijinul financiar din cadrul programului suport, produc�torii din sectorul viticol au obligatia de a cunoaste prevederile Ordinului 580/2008, privind retragerea sub control a subproduselor viti-vinicole, respectiv tescovina si drojdia de vin. Actiunea de denaturare s-a desf�surat printr-o monitorizare atent� a intr�rilor si iesirilor de astfel de produse, din gestiunea agentilor economice. Verificarea �ndeplinirii de c�tre produc�tori a obligatiilor legale a fost f�cut� de c�tre Inspectia de Stat Viti-Vinicol�”, a spus Diana Nechita, director coordonator adjunct la Directia pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� Vaslui.

Ce spune directiva european�?

�n conformitate cu articolul 27 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr.1493/1999 al Consiliului, privind organizarea comun� a pietei vitivinicole, persoanele fizice, juridice sau grupurile de persoane, care au efectuat o vinificare, trebuie s� livreze �n scopul distil�rii produsele secundare (tescovina si drojdia de vin). �ntruc�t, �n Rom�nia, distilarea nu se poate realiza din motive practice, dispozitia a fost �nlocuit� cu alt� m�sur�, prin care produc� torii sunt obligati s� predea subprodusele rezultate la vinificare, pentru a fi denaturate (distruse) sau utilizate �n alte scopuri. Tescovina proasp�t� si drojdia de vin care vor fi supuse m�surii de retregere sub control, trebuie s� �ndeplineasc� o serie de caracteristici minime, privind t�ria alcolic� potential�. De asemenea, este interzis� suprapresarea tescovinei proaspete, iar �n cazul �n care caracteristicile minime privind t�ria alcoolic� sunt mai mici, produc�torii au obligatia de a completa cu vin tescovina p�n� la limita prev�zut�.

„ABC-ul” denatur�rii

Retragerea sub control a tescovinei se face prin folosirea acesteia la furajare animalelor, obtinerea compostului pentru fertilizarea terenurilor agricole, separarea semintelor �n vederea obtinerii uleiului, distilarea pentru obtinerea de rachiu din tescovin� sau a alcoolului, livrarea c�tre un incinirator autorizat, sau o groap� ecologic� autorizat�, orice alte proceduri prin care tescovina nu mai poate fi folosit� la vinificatie. �n cazul drojdiei de vin retragerea sub control se face prin denaturare introduc�nd �n masa acesteia cel putin dou� grame de clorur� de sodiu la un kilogram sau dou� grame de clorur� de potasiu. Ulterior denatur�rii, drojdia de vin poate avea urm�toarele destinatii: extragerea de acid tartric si alte produse, exportul �n t�ri terte din UE, livrarea la un incinirator sau o groap� ecologic� autorizate, orice alte proceduri prin care drojdia devine improprie pentru a mai fi utilizat� �n vinificatie.