Salarii de culoare

Munca la negru a ajuns s defileze la lumina zilei. Disperati, fr venituri si pe o piat extrem de srac n oferte, deal-ul dintre angajator si angajat se parafeaz din dou cuvinte. Muncitorul primeste un salariu acceptabil, n timp ce patronul scap de plata taxelor la bugetul de stat. Sunt cazuri cnd lucrtorul beneficiaz si de indemnizatie de somaj, dar presteaz si activitti nedeclarate. n alte situatii, muncitorul primeste, prin contract, minimul pe economie, iar, ilegal, firma l mai rsplteste cu un bonus. Acestea sunt doar cteva exemple dintr-un ntreg arsenal, care are drept scop scoaterea din sfera fiscalizrii a unor activitti si a fortei de munc aferente. Fenomenul este cu att mai grav, cu ct tot mai multi agentii economici sunt dispusi s riste. Dac n semestrul I din anul trecut 34 de societti au apelat la munc fr forme legale, n 2009, 50 de angajatori au clcat pe bec.

Munca la negru tinde s arunce bugetul statului n colaps. Cum era de asteptat, pe fondul cresterii negative a economiei si majorarea impozitului pe forta de munc, activittile fr forme legale iau amploare. Pentru a nu nceta productia, ct mai este, firmele au de ales ntre a face disponibilizri sau a apela la economia subteran. Patronatul a avertizat nc de la nceputul lui 2009 c ajustarea contributiei la asigurrile sociale va arunca n zona nefiscalizat o parte din fluxurile comerciale si forta de munc aferent. Dac lum n considerare si lipsa sustinerii mediului de afaceri, prin relaxarea fiscalittii, credite avantajoase si investitii publice, escaladarea muncii la negru nu este o surpriz. Potivit datelor furnizate de ctre Inspectoratul Teritorial de Munc (ITM) Vaslui, n primul semestru din acest an, 50 de angajatori au mbrtisat munca nedeclarat. n urma controalelor desfsurate n teren, Inspectia Muncii a descoperit 67 de persoane care prestau activitti n afara legii. Amenzile acordate angajatorilor care siau asumat riscul dezvoltrii afacerilor cu fort de munc nenregistrat s-au ridicat la suma de 100.500 lei. Spre comparat ie, n primele sase luni ale anului trecut, numai 34 de angajatori au fost depistati c ocoleau legislatia muncii. Liviu Maties, director coordonator adjunct al ITM Vaslui, a spus c una din cauzele majorrii numrului de angajatori care apeleaz la munca la negru este situatia economic tot mai dificil. Pe de alt parte, inspectorii muncii au intensificat controalele prin campania o zi pe sptmn pentru munca fr forme legale, a precizat Maties.

Constructiile: trmul muncii la negru

Numrul persoanelor depistate c lucreaz fr forme legale a crescut constant de la an la an. Astfel, de la 80 de persoane depistate c lucrau fr forme legale n 2004, n anul 2005 numrul lor a crescut la 85. n anul 2006, au fost depistate 113 persoane muncind la negru, iar n 2007 numrul acestora a fost de 99 persoane. Trendul ascendent al ilegalistilor descoperiti c muncesc fr contract s-a mentinut si anul trecut, cnd au fost depistate la negru 115 persoane. Principalul domeniu n care se nregistreaz cele mai multe cazuri de munc la negru sunt construc- tiile civile si industriale, urmate ndeaproape de industria usoar, comert, industria alimentar etc. ITM urm- reste identificarea angajatorilor care folosesc munca la negru si luarea msurilor care se impun, depistarea firmelor care utilizeaz nelegal munca copiilor si a tinerilor, cresterea gradului de constientizare a angajatorilor si salariatilor, diminuarea consecintelor sociale si economice negative care deriv din nerespectarea legislatiei, se precizeaz ntr-o informare fcut de ITM Vaslui.

Bilateral avantajoas

Neachitarea impozitelor si taxelor la bugetul de stat umple portofelul multor agenti economici din judet. De multe ori, muncitorul cade la pace cu angajatorul si prefer s lucreze fr forme legale, pentru a obtine un salariu mai bun. Salariatii care au deja ncheiate contracte de munc primesc oficial salariu minim pe economie si firma mai ajusteaz venitul lunar cu o sum nedeclarat. n alte cazuri, persoana care este beneficiarul unor indemnizatii sau a altor ajutoare financiare din partea statului, cu acceptul societtii, lucreaz n continuare. Inspectia Muncii a identificat mai multe aspecte prin care se manifest munca la negru: ntelegerea dintre angajator si angajat, sustragerea operatorului economic de la obligat ia de a nregistra contractele de munc individuale ncheiate cu angajat ii, nentocmirea formelor legale de angajare pentru perioada de prob, folosirea n mod ilegal a fortei de munc ziliere sau sezonier, utilizarea de personal pentru efectuarea unor servicii si lucrri n gospodriile individuale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.