nainte de Revolutie, n judetul Vaslui se scoteau bani frumosi din zootehnie si agricultur. Unul din principalele canale prin care valuta intra n judet era exportul berbecutilor n trile arabe. Dup 1989, nu s-au desfiintat doar IAS-urile, unde se cresteau n mod stiintific animale, ci au disprut si rase formate dup ani si ani de cercetri. Gratie unor specialisti din sectorul zootehnic, n timp, a mai rezistat numai Merinosul de Suseni. Istoria acestei rase a nceput n 1978. Aproape 20 de ani le-au trebuit specialistilor vasluieni s o formeze si s fac performant. Era o ras pentru ln si a devenit n scurt timp foarte cutat. Cel care s-a zbtut pentru a obtine acest ras a fost specialistul Emil Stefanache, al crui bust troneaz n fata Oficiului pentru Ameliorare si Repreductie n Zootehnie (OARZ) Vaslui. Este singurul zootehnist care are statuie si eu cred c merit. Ce a fcut el n acest domeniu putini cred c au reusit. n ultimii ani, un merit deosebit l-a avut si Toader Dima, de la AgroInd Berezeni. Dima a fost cel care a cumprat, cnd s-au desfiin- tat IAS-urile, 400 de capete de Merinos de Suseni. Alte 100 au ajuns undeva la o ferm n Vrancea, dar s-au pierdut n timp. Celelate 4.000 de capete din acest ras au fost sacrificate, vndute ori s-au amestecat cu alte specii. Dima are si meritul de a face infuzii pe acest ras si a obtine si metisi pentru carne, pstrnd linia initial, a spus Attila Miklos (foto), directorul OARZ Vaslui. Si specialistii de la OARZ si-au adus aportul, dar, dac nu se pstra la Berezeni nucleul de animale, n prezent, nu ar mai fi existat pe ce se lucra. Acum, la Berezeni exist 900 de capete de Merinos de Suseni. Alte 400 au ajuns la un alt fermier din zona Vaslui. Tot n zon, un inginer zootehnist are alte 100 de capete din acest ras. Cred c toat lumea e obisnuit s aud doar de tezaur folcloric. Putini sunt cei care stiu cte alte tezaure am risipit si cti ani de munc si cercetare au disprut fr s se realizeze cineva. Orice ras de animale reprezint o valoare national si ar fi trebuit pstrate ca adevrate comori. La noi, situatia e alta. n Franta, de exemplu, toate rasele autohtone sunt pstrate, fiindc nu stii cnd se ntoarce piata si e nevoie de ele, chiar dac uneori crezi c nu mai sunt rentabile, ne-a mai spus Miklos. Seful cresctorilor de animale a continuat s enumere si alte valori ale zootehniei locale care nu mai sunt. Noi am avut de exemplu la vite, Sura de Step, o ras deosebit de rezistent la secet si la orice conditii mai vitrege. S-a risipit. Doar vecinii nostri din Ungaria au nteles potentialul ei si au venit, n anii trecuti, prin judet si au cumprat tot ce se mai putea gsi din acest specie. Am auzit c la ei e acum la loc de cinste. La noi, cu greu o mai gsesti, a explicat Miklos. n mod cert, n anii viitori, si Merinosul poate fi la fel de cutat pe piat, n contextul ecologiz rii si renuntrii la produse sintetice, ceea ce nseamn c lna natural va avea din nou o cot important de piat. Totul este s reusim s pstrm aceast ras.
1 COMENTARIU
LĂSAȚI UN MESAJ Renunțați la răspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
intelegem ca trecem la opinci si iari, ca modernismul nu e bun, ci a fi inapoiat si eco e trendul…