Merinosul de Suseni, �fabrica� vasluiana de valuta

�nainte de Revolutie, �n judetul Vaslui se scoteau bani frumosi din zootehnie si agricultur�. Unul din principalele �canale� prin care valuta intra �n judet era exportul berbecutilor �n t�rile arabe. Dup� 1989, nu s-au desfiintat doar IAS-urile, unde se cresteau �n mod stiintific animale, ci au disp�rut si rase formate dup� ani si ani de cercet�ri. Gratie unor specialisti din sectorul zootehnic, �n timp, a mai rezistat numai Merinosul de Suseni. Istoria acestei rase a �nceput �n 1978. Aproape 20 de ani le-au trebuit specialistilor vasluieni s� o formeze si s� fac� performant�. Era o ras� pentru l�n� si a devenit �n scurt timp foarte c�utat�. Cel care s-a zb�tut pentru a obtine acest� ras� a fost specialistul Emil Stefanache, al c�rui bust troneaz� �n fata Oficiului pentru Ameliorare si Repreductie �n Zootehnie (OARZ) Vaslui. �Este singurul zootehnist care are statuie si eu cred c� merit�. Ce a f�cut el �n acest domeniu putini cred c� au reusit. �n ultimii ani, un merit deosebit l-a avut si Toader Dima, de la AgroInd Berezeni. Dima a fost cel care a cump�rat, c�nd s-au desfiin- tat IAS-urile, 400 de capete de Merinos de Suseni. Alte 100 au ajuns undeva la o ferm� �n Vrancea, dar s-au pierdut �n timp. Celelate 4.000 de capete din acest� ras� au fost sacrificate, v�ndute ori s-au amestecat cu alte specii. Dima are si meritul de a face infuzii pe acest� ras� si a obtine si metisi pentru carne, p�str�nd linia initial�, a spus Attila Miklos (foto), directorul OARZ Vaslui. Si specialistii de la OARZ si-au adus aportul, dar, dac� nu se p�stra la Berezeni nucleul de animale, �n prezent, nu ar mai fi existat pe ce se lucra. Acum, la Berezeni exist� 900 de capete de Merinos de Suseni. Alte 400 au ajuns la un alt fermier din zona Vaslui. Tot �n zon�, un inginer zootehnist are alte 100 de capete din acest� ras�. �Cred c� toat� lumea e obisnuit� s� aud� doar de �tezaur folcloric�. Putini sunt cei care stiu c�te alte tezaure am risipit si c�ti ani de munc� si cercetare au disp�rut f�r� s� se realizeze cineva. Orice ras� de animale reprezint� o valoare national� si ar fi trebuit p�strate ca adev�rate comori. La noi, situatia e alta. �n Franta, de exemplu, toate rasele autohtone sunt p�strate, fiindc� nu stii c�nd se �ntoarce piata si e nevoie de ele, chiar dac� uneori crezi c� nu mai sunt rentabile�, ne-a mai spus Miklos. Seful cresc�torilor de animale a continuat s� enumere si alte valori ale zootehniei locale care nu mai sunt. �Noi am avut de exemplu la vite, Sura de Step�, o ras� deosebit de rezistent� la secet� si la orice conditii mai vitrege. S-a risipit. Doar vecinii nostri din Ungaria au �nteles potentialul ei si au venit, �n anii trecuti, prin judet si au cump�rat tot ce se mai putea g�si din acest� specie. Am auzit c� la ei e acum la loc de cinste. La noi, cu greu o mai g�sesti�, a explicat Miklos. �n mod cert, �n anii viitori, si Merinosul poate fi la fel de c�utat pe piat�, �n contextul ecologiz� rii si renunt�rii la produse sintetice, ceea ce �nseamn� c� l�na natural� va avea din nou o cot� important� de piat�. Totul este s� reusim s� p�str�m aceast� ras�.