Mncare agro-electorala

Sectorul agricol este cu un picior n groap. La principalele culturi agricole, pierderile contabilizate de fermieri sunt uriase. Dac cheltuielile cu inputurile au crescut an de an, piata ofer niste preturi derizorii, care nu au nimic n comun cu profitul. n cifre exacte, pagubele din visteria fermelor agricole arat astfel: pierderi de 1.100 lei/hectar la gru; 1.000 lei/hectar la porumb; 650 lei/hectar la floarea soarelui. Dac lum n considerare c o societate mai are si alte datorii sau de rambursat credite, situatia pare s fie fr iesire. n paralel, campania „agro-electoral” merge snur. De la presedinte la parlamentari si ministri, toat lumea promite despgubiri, strategii si investitii masive. Peste noapte, agricultura a devenit din nou cel mai important sector economic, iar salvarea consumatorilor de alimentele din import, o politic public de prim rang. Cu alte cuvinte, un viitor mret pentru trani, care ns nu se regseste prin blriile cmpurilor lasate n prloag.

Preturile practicate pe piata cerealelor omoar cu zile productorii agricoli. La principalele culturi de toamn si primvar (gru, floarea soarelui si porumb), pagubele contabilizate pe fiecare hectar nsmntat sunt dramatice. Vorbim de pierderi de ordinul milioanelor de lei, deficit pe care fermierii trebuie s l acopere din alte surse. Dac mai lum n considerare si faptul c o ferm mai are de regul si alte datorii, sau de rambursat credite agricole, situa- tia este aproape imposibi. Si, totusi, fermierii nc seamn n fiecare an si fac eforturi imense s lucreze pmntul. De fapt, o gur de oxigen pe care lucr- torii din agricutur o utilizeaz masiv este apelarea la economia gri. Mai exact, n anii cnd sunt productii bune, o parte din recolt nu este nregistrat. n acest fel, unii fermieri au posibilitatea s constituie o rezerv, care s compenseze preturile mici de pe piat si lipsa unei sustineri reale din partea statului. Dar cum autorittile sunt decise s fiscalizeze la snge toate fluxurile comerciale, abia atunci vom putea vorbi de falimente n lant n rndul fermierilor. Spre exemplu, pentru nfiintarea unui hectar de gru, operatorii agricoli au investit 2.000 de lei. La un pret de vnzare de 45 bani/kilogram, rezult ncasri de numai 900 lei si pierderi de 1.100 lei. Situatia este identic si la floarea soarelui. La cheltuieli de 1.400 lei pentru nfiintarea unui hectar, la un pret de vnzare de 75 bani/kilogram, rezult pagube de 650 lei/hectar. Nici la cultura de porumb productorii nu pot vorbi de profit. La investitii de1.800 lei pentru nsmntarea unui hectar cu porumb, la un pret al pietei de 32 – 38 de bani/kilogramul de boabe, pierderile nregistrate pe fiecare hectar se ridic la 1.000 de lei.

Recolte slabe

La ncheierea campaniei de recoltare la gru, secar si triticale, care s-a finalizat la 31 iulie, productia realizat sa njumttit comparativ cu anul precedent. La cele 65.162 hectare semnate cu gru, productia medie realizat a fost de 1.880 kilograme/hectar, fat de 4.130 kilograme/hectar n 2008. Mai exact, lucrtori din agricultura vasluian au constatat un minus de 2.250 de kilograme pe fiecare hectar semnat. Astfel, de la o productia total obtinut n 2008 de 229.209 tone, n aceast var, s-au strns de pe cmpuri numai 122.489 de tone. Cu alte cuvinete, n numai dou luni n care nu a czut nici un stop de ploaie, agricultura vasluian a decontat 106.720 tone de gru. Si la floarea soarelui, estimrile specialistilor sunt cu mult sub asteptri. Dac anul trecut, a fost realizat o productie de 1.555 kilograme/hectar, n 2009, se prognozeaz o productie medie de numai 800 kilograme/hectar la floarea de consum si de 937 kilograme/hectar la floarea pentru smnt. Si la porumb, productia prognozat este foarte mic. De la o productie realizat de 3.858 kilograme boabe/hectar n 2008, n acest an, se anticipeaz o recolt de maxim 2.000 kilograme/hectar.

Semnm mai putin

Cum era de asteptat, penuria de bani din conturile fermelor a redus considerabil si prognozele privind ns- mntrile pentru aceast toamn. Pentru noul an agricol 2009-2010, produc torii de la nivelul judetului Vaslui au propuneri de nsmntri care totalizeaz 83.940 hectare: gru, secar si triticale – 57.830 hectare; rapit – 24.910 hectare; orz – 800 hectare si orzoaic – 400 hectare. Comparativ cu suprafata culturilor de toamn realizate anul precedent, care a fost 89.764 hectare, n aceast toamn, suprafata semnat va fi mai mic cu 5.824 hectare. Rmne de vzut care vor fi premisele de start pentru 2009 (finantare, conditii meteo), n conditiile n care, anul trecut, de la estimri de numai 67.745 hectare, suprafata nsmntat a crescut semnificativ.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.