M�ncare �agro-electorala�

Sectorul agricol este cu un picior �n groap�. La principalele culturi agricole, pierderile contabilizate de fermieri sunt uriase. Dac� cheltuielile cu inputurile au crescut an de an, piata ofer� niste preturi derizorii, care nu au nimic �n comun cu profitul. �n cifre exacte, pagubele din visteria fermelor agricole arat� astfel: pierderi de 1.100 lei/hectar la gr�u; 1.000 lei/hectar la porumb; 650 lei/hectar la floarea soarelui. Dac� lu�m �n considerare c� o societate mai are si alte datorii sau de rambursat credite, situatia pare s� fie f�r� iesire. �n paralel, campania „agro-electoral�” merge snur. De la presedinte la parlamentari si ministri, toat� lumea promite desp�gubiri, strategii si investitii masive. Peste noapte, agricultura a devenit din nou cel mai important sector economic, iar salvarea consumatorilor de alimentele din import, o politic� public� de prim rang. Cu alte cuvinte, un viitor m�ret pentru t�rani, care �ns� nu se reg�seste prin b�l�riile c�mpurilor lasate �n p�rloag�.

Preturile practicate pe piata cerealelor omoar� cu zile produc�torii agricoli. La principalele culturi de toamn� si prim�var� (gr�u, floarea soarelui si porumb), pagubele contabilizate pe fiecare hectar �ns�m�ntat sunt dramatice. Vorbim de pierderi de ordinul milioanelor de lei, deficit pe care fermierii trebuie s� �l acopere din alte surse. Dac� mai lu�m �n considerare si faptul c� o ferm� mai are de regul� si alte datorii, sau de rambursat credite agricole, situa- tia este aproape imposibi. Si, totusi, fermierii �nc� seam�n� �n fiecare an si fac eforturi imense s� lucreze p�m�ntul. De fapt, o gur� de oxigen pe care lucr�- torii din agricutur� o utilizeaz� masiv este apelarea la economia gri. Mai exact, �n anii c�nd sunt productii bune, o parte din recolt� nu este �nregistrat�. �n acest fel, unii fermieri au posibilitatea s� constituie o rezerv�, care s� compenseze preturile mici de pe piat� si lipsa unei sustineri reale din partea statului. Dar cum autorit�tile sunt decise s� fiscalizeze la s�nge toate fluxurile comerciale, abia atunci vom putea vorbi de falimente �n lant �n r�ndul fermierilor. Spre exemplu, pentru �nfiintarea unui hectar de gr�u, operatorii agricoli au investit 2.000 de lei. La un pret de v�nzare de 45 bani/kilogram, rezult� �ncas�ri de numai 900 lei si pierderi de 1.100 lei. Situatia este identic� si la floarea soarelui. La cheltuieli de 1.400 lei pentru �nfiintarea unui hectar, la un pret de v�nzare de 75 bani/kilogram, rezult� pagube de 650 lei/hectar. Nici la cultura de porumb produc�torii nu pot vorbi de profit. La investitii de1.800 lei pentru �ns�m�ntarea unui hectar cu porumb, la un pret al pietei de 32 – 38 de bani/kilogramul de boabe, pierderile �nregistrate pe fiecare hectar se ridic� la 1.000 de lei.

Recolte slabe

La �ncheierea campaniei de recoltare la gr�u, secar� si triticale, care s-a finalizat la 31 iulie, productia realizat� sa �njum�t�tit comparativ cu anul precedent. La cele 65.162 hectare sem�nate cu gr�u, productia medie realizat� a fost de 1.880 kilograme/hectar, fat� de 4.130 kilograme/hectar �n 2008. Mai exact, lucr�tori din agricultura vasluian� au constatat un minus de 2.250 de kilograme pe fiecare hectar sem�nat. Astfel, de la o productia total� obtinut� �n 2008 de 229.209 tone, �n aceast� var�, s-au str�ns de pe c�mpuri numai 122.489 de tone. Cu alte cuvinete, �n numai dou� luni �n care nu a c�zut nici un stop de ploaie, agricultura vasluian� a decontat 106.720 tone de gr�u. Si la floarea soarelui, estim�rile specialistilor sunt cu mult sub astept�ri. Dac� anul trecut, a fost realizat� o productie de 1.555 kilograme/hectar, �n 2009, se prognozeaz� o productie medie de numai 800 kilograme/hectar la floarea de consum si de 937 kilograme/hectar la floarea pentru s�m�nt�. Si la porumb, productia prognozat� este foarte mic�. De la o productie realizat� de 3.858 kilograme boabe/hectar �n 2008, �n acest an, se anticipeaz� o recolt� de maxim 2.000 kilograme/hectar.

Sem�n�m mai putin

Cum era de asteptat, penuria de bani din conturile fermelor a redus considerabil si prognozele privind �ns�- m�nt�rile pentru aceast� toamn�. Pentru noul an agricol 2009-2010, produc� torii de la nivelul judetului Vaslui au propuneri de �ns�m�nt�ri care totalizeaz� 83.940 hectare: gr�u, secar� si triticale – 57.830 hectare; rapit� – 24.910 hectare; orz – 800 hectare si orzoaic� – 400 hectare. Comparativ cu suprafata culturilor de toamn� realizate anul precedent, care a fost 89.764 hectare, �n aceast� toamn�, suprafata sem�nat� va fi mai mic� cu 5.824 hectare. R�m�ne de v�zut care vor fi premisele de start pentru 2009 (finantare, conditii meteo), �n conditiile �n care, anul trecut, de la estim�ri de numai 67.745 hectare, suprafata �ns�m�ntat� a crescut semnificativ.