Vom avea o toamn si o iarn dramatice. Concluziile expertilor FMI privind evolutia economiei romnesti nu las loc de interpretri. Descresterea economic va fi dubl fat de cea estimat anterior, ajungnd pn la 8,5%. Deficitul bugetar pe 2009 va creste ametitor, pn la 7,3%. Cu alte cuvinte, vom tri pe credit, iar luminita de la captul tunelului nu se mai vede… Pentru vasluieni, noile prognoze si joaca Guvernului cu procentele tin de viat si de moarte. Rata somajului va creste spectaculos, ntr-o prim etap, cel putin 4.000 de persoane urmnd s si piard locurile de munc. Recesiunea va scoate de pe piat aproximativ 3.000 de firme, iar cursul leu – euro va urma trendul negativ al economiei. Fiscul nu va mai avea ce si de la cine s colecteze, iar plata salariilor pentru bugetari se va transforma ntr-o „rulet ruseasc”. Restantele la credite vor creste galopant, n timp ce consumul se va reduce fr precedent. Prbusire economic ntre minus 8-8,5% si un deficit bugetar de 7,3% n 2009, aceasta este „stampila” pus de Fondul Monetar International pe Romnia, dup aproape zece luni de criz sever. n termeni reali, noua evaluare macroeconomic echivaleaz cu alti noi 400.000 de someri, la nivel national, precum si cu neplata salariilor n sectorul bugatar pe cel putin dou luni. Ct priveste sectorul privat, care reprezint „sngele” din sistemul economic al trii, ntre 120.000 si 150.000 de firme vor disprea de pe piat. Suprapus pe realittile judetului Vaslui, fotografia momentului prefigureaz o toamn si o iarn dramatice. Reprezentantii patronatului local sustin c sunt toate premisele ca recesiunea s fie si mai profund, de dou cifre, putnd s ating chiar un minus 10,5%. Ca o consecint imediat a diminurii accelerate a fluxurilor economice, si moneda national va urma acest trend negativ, fiind posibil ca, spre sfrsitul anului, un euro s coste 5 lei. Cu asemenea predictii, este usor de intuit care vor fi urmrile n viata de zi cu zi a populatiei. Somajul, care si asa are o rat foarte ridicat, se va accentua de la o lun la alta. Oamenii de afaceri vasluieni apreciaz c ntre 3.000 si 4.000 de persoane vor rmne pe termen mediu fr locuri de munc. n ciuda declaratiilor oficiale, ntro prim etap, grosul disponibiliz- rilor va fi tot de la privati, bugetarii fiind pstrati n „rezerv”, pentru lunile de dup alegerile prezidentiale, ultima „barier” care i mai tine pe politicieni n fru. Ct priveste mediul de afaceri, la finele acestui an este posibil ca ntre 2.000 si 3.000 de microntreprinderi s si sisteze activitatea. Conducerea Ministerului de Finante s-a bucurat n momentul n care s-au strns la buget mai multi bani din impozitul minim, ns nu a luat n calcul c multi contribuabili vor falimenta.
Privatii nu mai cred n promisiuni
„Din pcate, previziunile pe care le-am fcut la ntlnirea organizat de Primria Vaslui se adeveresc. Cu ct se va strnge surubul, cu att banii colectati la bugetul statului vor fi mai putini”, spune Ionel Constantin, pre- sedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur (CCIA) Vaslui. Dar greuttile pentru vasluieni vor fi si mai mari ncepnd cu luna noiembrie, cnd n sectorul constructiilor activitatea se va restrnge la minim. Unul din principalele motoare ale economiei locale, constructiile, pot atrage dup sine alte investitii, precum si dezvoltarea afacerilor pe orizontal (ciment, cherestea, mobil etc). Ct priveste anularea impozitului pe profitul reinvestit, ncepnd cu 1 octombrie, patronii cred c este o msur cu caracter electoral. „Este ca o ploaie cu lapte dulce peste o cultur agricol care s-a uscat”, explic un om de afaceri. Si, cum dup relansarea economiei occidentale vor mai trece minim doi ani pn ce semnale pozitive vor ajunge n tara nostr, lunile care vin sunt capitale. „Oamenii de afaceri trebuie s reziste, s se dea peste cap si s-si mentin afacerile, pentru c, peste circa un an, situatia se va mai redresa”, a conchis Constantin.
