Pdurile din zona Zgura – Bagu, care apartin de Ocolul Silvic Husi, continu s fie decimate. Ca si n anii trecuti, motivul pentru care copacii sunt doborti fr mil este „recoltarea” florii de tei. De data aceasta, cettenii care au proprietti n punctul forestier Oltenesti au descoperit peste 50 de tei masivi culcati la pmnt. Revoltati c pdurile lor dispar peste noapte, proprietarii au fcut o plngere la Politia din Hoceni, pentru identificarea fptasilor. La rndul ei, Inspectia Silvic Vaslui va dubla controlul, n vederea stabilirii cu exactitate a volumul de material lemnos distrus. Marea durere a proprietarilor din zon rmne lipsa pazei autorizate. Nici „rscoala” de anul trecut, nici numeroasele demersuri fcute la structurile silvice nu au rezolvat nc problema. n continuare, mii de hectare de vegetatie sunt lsate fr aprare n fata hotilor de lemn sau „cuttorilor” de floare de tei, care defriseaz pdurile particularilor.
„Planurile cincinale” la floarea de tei ngroap „n parfum” de drujb pdurile particulare din judetul Vaslui. Mcelrirea arborilor se produce ntr-o zon forestier extrem de sensibil, despre care ziarul nostru a scris si anul trecut. Este vorba despre un trup de pdure masiv din punctul Zgura – Bagu, care apartine de Ocolul Silvic Husi. Dac anul trecut, n pdurea Trzii, erau contabilizate peste 60 de hectare de pduri defrisate, n acest an, atacul s-a dat cu precdere n pdurea Oltenesti, care face parte din acelasi areal forestier. Dup cum sustin proprietarii, peste 50 de tei au fost culcati la pmnt pentru a se culege floarea si nimeni nu stie exact cine a dobort copacii. Detintorii de pdure au fcut o plngere la Politia din Hoceni pentru a demara o anchet n vederea stabilirii fptasilor. Ion Drgan, coordonatorul Inspectiei Silvice si de Vntoare Vaslui, a spus c nu a primit nc nici un memoriu din partea cettenilor care detin pduri n zon. „Oricum, n momentul n care organele de politie vor merge n teren, urmeaz s ne cheme pentru a bate cioatele n vederea stabilirii volumului materialului lemnos dobort. Cum pdurea este n proprietate particular, noi trebuie s facem evalurile privind stabilirea pagubelor”, a spus Ion Drgan. Ca si n alte puncte de la nivelul judetului Vaslui, respectivele propriett i silvice au fost retrocedate n baza Legii nr. 18/1992.
Pdurile, ca de obicei: tot fr paz!
De-a lungul timpului, proprietarii pdurilor au fcut mai multe demersuri n vederea asigurrii pazei autorizate. n ciuda discutiilor avute cu reprezentant ii Ocolului Silvic Husi, nu s-a ajuns nc la un acord n acest sens. Principala cauz a neprelurii n paz a pdurii de ctre structurile silvice autorizate este aceea c propriettile nu sunt delimitate clar, conform prevederilor legale. Cu alte cuvinte, autorittile au efectuat retrocedrile ctre fostii proprietari, ns comisiile locale de punere n posesie nu au delimitat corect fiecare parcel. De altfel, n punctul forestier Zgura – Bagu sunt lsate fr aprare circa 1.000 hectare de pdure, zeci de proprietari neavnd stabilite limitele propriettilor. n toti acesti ani de „incertitudini”, hotii de lemne nu au stat degeaba si, dintr-o pdure viguroas, zona s-a transformat ntr-o suprafat acoperit doar de lstris.
Rscoal zadarnic
n urma tierilor de anul trecut, proprietarii au depus un memoriu la Inspectia Silvic si de Vntoare (ISV) Filiala Vaslui, prin care solicitau autorittilor s i-a msurile necesare. „Dorim s se actioneze rapid n anchetarea si luarea de msuri care s nu ne dezavantajeze pe noi, proprietarii, nu numai din plngerea actual, ci pe toti proprietarii din satul Mnjesti, ce detin o suprafat de aproximativ 100,00 hectare de pdure n zona Bagu si care, la aceast dat, se vd cu pdurea decimat total, materialul lemnos fiind dobort la sol”, se arta n memoriul naintat anul trecut autorittilor. Mai mult, n aceeasi plngere, proprietarii sustineau c de vin pentru decimarea pdurii sunt chiar… organele silvice! „Toti arborii de tei au fost doborti, considerm c pentru floare, fr a se comunica nimic proprietarilor, iar acum toat pdurea este plin cu doborturi de arbori de tei. Am fcut apel la televiziune pentru filmare, spre a fi dat publicittii cum organele silvice vasluiene fac legea pdurii si cum pot minti adevratii proprietari cu tot ce sa ntmplat”, se mai spunea n memoriu.
acel nume se scrie cu litere mici. Lista poate continua, iar ce e acolo e nimica toata. ASA E SI IN PADURILE DE STAT DE CAND E PLAN LA FLOARE DE TEI
Ai dreptate nonamei, dar cine sa faca aceste verificari, nu vezi ca toti sunt cu ochii inchisi si nu vrea sa se implice nimeni,OARE DE CE ?.Cred ca mai sunt si altii asa cum zici tu, dar acest macelar nemernic a intrecut orice masura.Oricum atata timp cat este sustinut de Copacinschi si altii ii va suride barba si in continuare va distruge padurea.Ce crezi ca nu se stie, dar ia carat mult lui Copacinschi si in prezent ii creste vitei (cel putin asa se lauda), asa ca oricum imparatul padurar Mihulca va sta o buna parte in imparatia sa fara a fi deranjat.Sa-i fie rusine oricum de ceea ce face, oare asa a invatat, sau este invatat in acest mod pentru a-si construi averea?Copacinschi le cunoaste foarte bine sotiile celor sus mentionati si intelegi cum.
credeti ca doar mihulca este hot de paduri? si cumnatusu branza, si altii ca ei (parfene, iftene, botu, maftei s, a, ), sa se faca anchete sa vada de unde au ei atat de multi bani csi averi, ca femeile lor nu muncesc, iar copiii le papa bani
Eu cred ca toti s-au imbatat de la parfumul florilor de tei si il lasa pe macelarul padurii , respectiv padurarul Mihulca sa-si continue ingroparea padurii Zgura -Bagau in parfum de drujba pentru ca asa a facut an de an facandu-si planul la floarea de tei . Au pus lupul paznic la oi, de fapt la viata lui a fost si invers.Nu-l cunoaste-ti, dar umbla cu tot felul de tertipuri pentru a duce lumea in eroare, pentru ai insela si asi face avere.Ganditi-va ca la ora actuala are o avere imensa raportat la salariul lui de padurar, de unde oare?.(din acea zeama de tei).
au tait teiul lasat de Mos Dumesnicu, padurar din vremea lui Ion Creanga,
mostenirea mea, Ioan Popa , de la Mihai Alexandru, prin testament, bine batut testatorul de ai lui la 85 de ani, si de Codul civil de la 1864, pe care lichelele din Bucuresti il schimba dupa zambetul Louisei Gherghescu, dupa ce, inaintea teiului , 38 de copaci fusesera lasati de codru de unul, Gheorghe Alec, padurar de vita, in cinstea varstei lu’ fi-su…
dupa aceea toata reteaua de lichele securiste din satul si com. Banca imi ofereau informatii nesolicitate ( spam, unii fiind platiti de la SRI Vaslui mai bine decat avocatii de succes pentru delatiuni de noapte contra subsemnatului, care tine la bastina lui ca D.Cantemir la limba latina).
Cand sa arat teiul care la baza dadea sa se lateasca cat pragul Casei Poporului,
n-am mai gasit nici cioata.
Martori si turnatori am cata frunza, cata iarba, avocati de rusine la Berlad, Murgeni, etc.
Am si judecatori cu creier de tigan la 2500 Km de bastina, in linie dreapta, de la Banca incepand a misca puchiul ca Euclid al nostru.
Vazand raul ireversibil, in fel si chip m-am gandit, inclusiv la genocid, apoi calmandu-ma de la parfunul teiului din poarta, am inceput a lucra si cum lucram am descoperit un izvor cu totul secret de… humor.
Tot gandindu-ma cum sa ma razbun pe rusinea patita de la neamurile mele foarte bune, dar cumplit de proaste, ma intalnesc cu un zis tigan din Bacau, care-mi da cu imprumut fara dobanda niste copaci, sa- mi pun padure la Banca, in curte, peste ruinele unei nobile case, din vecini.
Tot la Banca cand mi-am pus pomi roditori langa casa, acelasi duh imputit al lenei care a taitat teii de la Husi sa le culeaga florile, mi-a smuls un mar din radacina si l-a pus cu varful in jos pe musuroi.
Pentru pedepsirea faptelor acelui salbatic (recidivist din bratele cufurite ale actualului presedinte al Tribunalului Vaslui), ploile au inceput din primavara, am replantat marul cu prieteni, si a fost anul inundatiilor din 2005 cand supremul Jeg pazea piciorul podului furat de el insusi cu SRI Vaslui in frunte.
Marul a fost salvat la timpul ploilor si vom manca poame din el de alt an.
pe net am gasit un anunt , ca familia lui Iordu Radu vine padure la Banca .
Are padurea aceea apa, are vreun izvor de humor, ca pamanturile luneca unele pe altele,
cei ce merg pe schiuri stiu.
Scuze pentru proza lui Mr Jurdain de Banca,
profesorul meu de geografie-istorie curios in filosofie,
de trei ori i-am predat filosofia, de patru ori n-a priceput nimic,
odata mi-a ras o palma pe nedrept,
al doilea burghez dupa mos Neculai de pe str.Oastei 24 .
Acuma stand stramb si drept cugetand
chestiunea se pune:cum administram humorul lui Iorgu Radu cu Bosnea ?
vezi lista poreclelor ( din care lipseste numai Colonelul)
lista poreclelor din Banca:
„Porecle din Banca
Abur, Ad?mache, Alec, Aristidi – 4
Babanac , Bau- Bau, Bah?u, Bahurda, Baicler , Balauru , Balnca, Baluba , B?d?nac , B?lan , Brt?, Benciu, Bertea ,Bitinu, Bi?chea, Bi?achi, Boac?, Bobrc?, Bobocel, Boccean, Bojoag?, Bolomei, Bomboan?, Borcoi , Bosnea , Bosoi, Botosu, Brezuleanu, Brighiu, Budal?, Bulichi, Buric, Bursuc, Bou Ro?, Butea, Buz? Rupt?, Buz?u, Buzdrug, – 38
Calu, C?c?rez, C?u?, C??eaua, C??el, Cnele , Crlan, Cr?an ,C?sca?ii, Cocrleaua, Cod?u, Codrl?, Coroapc?, Cotei, Cozdrig, Chelaru, Chichi, Chitic, Chitu?c?, Chi?oc, Cioat?, Ciocrlie, Ciocoi, Ciornei, Ciubuc, Ciurica, Ciurlan, Cr?c?nel, Cuco?, Cuco?ache, Cufuritu, Cureaua, Cusumel, Culi??, Culi?oaia – 35
Drda , Drzu ,Decupatu, Didi, Dud?u, – 5
Fasolosu, Fifi , Fos?u , Frosica, Frna, – 5
Gai, Ganea , Gavril? Unguru , G?l?ni?a, Grleaz?, Gsc?, Gndac, Generalu, Gerila, Ghibirdic, Ghioag?, Ghi?alic, Ghi?i?or, Gorila, Greiere, Guri?? Amar?, Gurlan , Gu?ter ,Guvi?, Guzgan, – 20
Handoag?, Harnagea, Harpalec, Ha?c?, Hmu , Hoa, Hoaiber, Hlei, Hu?uchi – 8
Iepure 1
Joag?, Jmba, Jebeleaua, Jmil, – 4
Laie , L?bu? , Ligu??, Lihor, Limbosu ,Lupu,- 6
Mare?alu, M?iu ,M?rg?rit , M?aru, M?lic? , Mzg?, Musuc, Mucea, Motan, Mutu, – 10
N?huia, Nrc? , Negrii , Nonoi, – 4
Oaie, Ochiosu – 2
Paipr?, Paru?, Paru?ache, Pa?paric?, Patrache, Pasac, Prlici, Poc?nea?? , Peri??, Pele?an, Piciu , Pisca, Pistol, Popnd?u, Porojan , Prefectu , Prichici, Pricopi, Pronovel, Puchicic?, Pufi, Purcel, Puric, – 24
Rasca Masca , R??oi, Rusu, – 3
Sfarlac, Scrumbie ,Silata, Strulea, S?nduca ,Stav?r – 5
?aib? , ??pte, ??ptoaia, ?chiol?l?u, Scl?v?ric? , ?olc?, ?ompega, ?urubaru, -8
Tamb?, Tamburic?, Tamponeta , T?bu?, T?rtac?, T?rt?coaia, T?rab? , Trta Iancu, Trt?, Trt? cu Tri, Tlca, Tr?u, Teleap, Telebu?c?, Teoc, Titulescu, Toflc?, Til?, Trompil?, Tolp? ,Topal?, Turcu, – 23
?ambal, ?ap, ??c?nel, ????l, ?ca , ?n?ar, ?ru, ?sloaia , ?slog ,??nitu , ?iganu, ?olic, ?ompir , ?opencu , ?ubelu, ?ubica , – 16
Vaca Neagr?, Vagoneta, Vang?, Vieru, Vizanti, – 5
Zncaru, Zdringu… 2
Total porecle: 227”
Care pupaza ?
Este una care canta si acum pe casa mea, cum canta ailalta pe casa lui E.A.Poe.
unu din Banca
acum sunt un suflet ratacit in lume, dar cele mai frumoase momente din copilaria mea au fost pe acele meleaguri -Zgura si Bagau cunosteam orice colt minunat de de padure , ascultam cu atentie susurul izvoarelor, trilul pasarelelor,si cel mai mult ma fascina padurea asa zisa Pruna,avea copacii inalti ,drepti parca era un peisaj pictat in fata satului Bagau se vedea cel mai falnic tei era imens acolo isi facea cuib pupaza acum nu mai stiu nimic nu am mai fost din 1977,sunt trista pentru aceasta stire citita ca aceste comori seculare s-au distrus de fapt noi oameni gresim suntem in stare sa ne distrugem pe noi insine daramite ce este in jurul nostru ,nu imi vine sa cred ca au fost in stare sa-mi cioparteasca sufletul am simtit ca fiecare tei taiat care face parte din trecutul meu inseamna durere as vrea sa adresez un strigat de ajutor -Va rog din inima fiti Oameni,putini stiu ce semnificatie puternica are acest cuvant -om ,scuzati-ma va rog m-a cuprins nostalgia unei vremi trecute as putea sa scriu despre aceste meleaguri pagini intregi dar ma opresc aici urandu-va ca tot ce este bun in aceasta lume sa aveti parte CU MULT RESPECT SI CONSIDERATIUNE din SPANIA .Felicia.