Tunuri de peste 11 miliarde de lei

�n plin� recesiune economic�, evaziunea fiscal� �si tr�ieste zilele de glorie. Cresterea fiscalit�tii si degradarea sever� a mediului de afaceri au potentat infractionalitatea financiar�. �n cursul lunii iunie, patru societ�ti din Vaslui au tepuit statul cu 1.120.581 lei. Pe l�ng� utilizarea de documente false, firmele au retinut �n seifurile proprii banii din impozitele salariatilor care trebuiau virati la bugetul de stat. Si valoarea total� a pagubelor aduse vistieriei publice este �n crestere, de la 3,4 milioane lei �n primele sase luni ale anului trecut, la peste 4,5 milioane, �n acest an. Probabil tot criza a f�cut ca „ingredientele” folosite pentru „fentarea” Finantelor s� fie din ce �n ce mai performante, dar si mai diverse: de la �nregistrarea de firme fantom� p�n� la declararea de cheltuieli false etc. Evaziunea fiscal�, cu tot arsenalul ei de „artificii” si „tepe”, este �ntr-o vizibil� crestere de form�. �n timp ce productia e �n c�dere liber� iar �ncas�rile voluntare la buget se reduc de la o lun� la alta, fentarea Fiscului devine regula, nu exceptia. Numai �n luna iunie, patru societ�ti din municipiul Vaslui au dat un tun Finantelor Publice �n valoare de 1.120.581 lei. Si, cum vremurile sunt tot mai complicate, metodele de eludare a obligatiilor financiare se diversific� si tind spre perfectiune. Potrivit conducerii G�rzii Financiare (GF) Vaslui, cele patru societ�ti au procedat extrem de inteligent. Pe de o parte, sume importante de bani au fost retinute cu rea credint� �n seifurile firmelor prin stopaj, f�r� a fi virate la bugetul consolidat al statului. Mai exact, agentii economici au oprit de la salariati impozitele si alte obligatii financiare, �ns� „au uitat” s� le verse la Finantele Publice. Pe de alt� parte, administratorii firmelor au utilizat documente false, care nu reflect� �n realitate tranzactiile comercializate operate. Prin astfel de �nregistr� ri inexacte, a fost denaturat volumul impozitelor si taxelor, �n sensul diminu�rii acestora. Vasile Langa, comisarul sef al G�rzii Financiare Vaslui, a spus c�, pe fondul suspend�rii activit�tilor economice si aliment�rii tot mai dificile a bugetului, firmele caut� noi variante de a ocoli finantele. Cea mai des folosit� teap� pe care evazionistii o trag statului este �ntocmirea de documente de provenient� care nu sunt autentice. Cu alte cuvinte, facturile de aprovizionare cu bunuri si m�rfuri provin de la firme fantom� (care nu exist� oficial si nu pl�tesc impozite la stat). Cu aceste documente false, se fac achizitii de produse de la firme care, de rugul�, sunt din Bucuresti. �n acest fel, operatorul economic nu pl�teste taxa pe valoarea ad�ugat� si impozitul pe profit pentru marfa v�ndut�, iar firma care cump�r� comercializeaz� produse ce nu intr� �n contabilitate. „Evaziunea fiscal� porneste chiar de la aceste societ�ti din tar�. De multe ori, m�rfurile care sunt �nregistrate �n facturi nu se iau �n mod real si se face rost de ele din alte p�rti”, a spus Vasile Langa.

15 sesiz�ri penale

�n primele sase luni ale anului 2009, comisarii G�rzii Financiare Vaslui au aplicat 1.609 amenzi contraven- tionale, �n valoare total� de 1.525.850 lei. Din volumul total al sanctiunilor, p�n� �n prezent, s-au �ncasat 1.359.000 lei. �n aceeasi perioad�, au fost formulate 15 sesiz�ri penale pentru diverse infractiuni de evaziune fiscal�. Valoarea total� a prejudiciului adus bugetului de stat se ridic� la cifra de 4.532.452 lei. �n paralel, comisarii financiari au �nchis 35 de societ�ti comerciale, din cauz� c� au comercializat b�uturi si tig�ri care nu erau prev�zute cu banderole si timbre de identificare. „Si �n cazul comercializ�rii acestor produse de contraband� au ap�rut noi elemente de evaziune. Agentii economici nu mai tin marfa �n magazine, ci o depoziteaz� �n locuinta privat�, unde noi nu putem face controale”, a explicat Vasile Langa.

Casele de marcat, o „povar�”

Contrar legislatiei �n vigoare, multe magazine, �n special din mediul rural, nu sunt dotate cu case de marcat. �n continuare, aproximativ 90% din cazurile �n care agentii economici care desf�soar� activit�ti de comert nu elibereaz� populatiei bonuri fiscale sunt �nt�lnite la sate. Mai mult, acolo unde casele de marcat exist�, acestea nu sunt utilizate. Spre exemplu, sunt multe cazuri c�nd din 10 produse v�ndute gestionarul bate �n cas� dou� – trei, restul banilor fiind tinuti la sertar. Si �n acest caz, pentru a nu fi taxati de organele de control, comerciantii au inventat noi tertipuri. Banii pe care nu �i �nregistreaz� sunt p�strati la buzunar, fiind destinati „aprovizion�rii”. �n urma neregulilor constatate, �n prima jum�tate a acestui an au fost sigilate 40 de unit�ti care nu aveau case de marcat.