Pusca si cureaua lata… ce frumos minteam odata!

Agricultura a devenit, �n sf�rsit, prioritatea zero a guvern�rii, cu mentiunea c� prin prioritate nu �ntelegem sprijinirea fermierilor, refacerea sistemului de irigatii, lucr�ri de combatere a eroziunii solului sau �mp�duriri, ci… tocarea, p�n� la ultimul leut, a banului public. �n timp ce guvernul se d�dea de ceasul mortii c� nu mai are fonduri pentru achitarea salariilor si pensiilor, Ministerul Agriculturii a „umblat” la sporuri si indemnizatii. Majorarea sporurilor salariale vizeaz� o plaj� larg� a aparatului de conducere, de la director general p�n� la contabilul sef. Dac� �n luna aprilie, cresterile indemnizatiilor au fost de maxim 30%, �n iunie, s-a revenit cu o nou� majorare, de p�n� 50%. �n schimb, despre declararea st�rii de calamitate si desp�gubirea fermierilor, nimeni nu mai vorbeste nimic. Particularii care fac agricultur� sunt �n pragul falimentului, seceta provoc�nd pagube de peste 16 milioane de euro. Dup� ce a plouat cu directori, la Ministerul Agriculturii a �nceput s� plou� cu sporuri si indemnizatii grase. Banii nu vin pentru fermierii care tip� dup� desp�gubiri sau pentru investitii vitale �n vederea moderniz�rii infrastructurii agricole. Fondurile sunt destinate aparatului de conducere din institutiile subordonate, aparatul propriu al ministerului si functiile contractuale. Faptul c� agricultura Rom�niei s-a „r�t�cit” �n timp si este la peste 40 de ani distant� fat� t�rile Uniunii Europene nu mai deranjeaz� pe nimeni. �n fata riscului ca Ministerul Agriculturii s� r�m�n� f�r� directori, bugetul a fost �ntors pe toate p�rtile, pentru a se identifica resursele financiare necesare cresterii sporurilor salariale. Loviti de binefacerile �n cascad� ale sefului de la Bucuresti sunt si functionarii deconcentratelor de la nivelul judetului Vaslui: Directia pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural�, Oficiul Jude- tean de Consultant� Agricol�, Oficiul pentru Ameliorare si Reproducere �n Zootehnie. Dup� ce, prin Ordinul nr. 253/15 aprilie 2009, sporurile si indemnizat iile de conducere au fost majorate �ntre 25 si 30%, �n luna iunie, s-a revenit asupra deciziei. Potrivit Ordinului nr. 296 din 1 iunie 2009 privind aprobarea unor sporuri si indemnizatii, cuantumurile pentru functiile cotractuale se majoreaz� astfel: director general – 50%; director general adjunct – 45%; director – 45%; director adjunct – 35%; contabil sef – 35%; director coordonator – 50%; director coordonator adjunct 40%.

Desp�gubirile?

S� mai astepte! �n timp ce actele normative privind indemnizatii si sporuri curg g�rl�, Hot�r�rea de Guvern prin care s� se declare starea de calamitate natural� �nc� nu a fost adoptat�. Seceta persistent� �n timp a calamitat sever importante suprafete agricole �ns�m�ntate cu culturi de toamn�. P�n� la aceast� dat�, DADR Vaslui a �nregistrat dosare de daune pentru 63.533 hectare. De departe, cea mai grav� situatie se �nregistreaz� la cultura de gr�u, unde, din cele 65.170 hectare sem�nate �n toamna anului trecut, 44.108 hectare sunt afectate de secet�. Suprafete �ntinse dijmuite masiv de lipsa acut� a umidit�tii din sol sunt si la cultura de rapit� – 18.867 hectare, orz – 386 hectare, orzoaic� – 144 hectare, triticale – 28 hectare. �n fata unui asemenea grad de d�unare, care pe unele parcele se ridic� p�n� la 70%, pierderile contabilizate de lucr�torii din agricultur� sunt imense. Peste 66 milioane de lei au fost �ngropati �n p�m�nt, f�r� nici un fel de profit. Spre exemplu, dac� anul trecut product ia medie de gr�u a fost de 4.036 kilograme/hectar, �n 2009, recolta medie nu va dep�si 1.940 kilograme/ hectar. Cu alte cuvinte, la un singur hectar sem�nat, fermierii vor avea pagube de peste 1.000 de lei.

Priorit�ti de campanie… electoral�

Agricultura continu� s� fie „calul de b�taie” al politicienilor doar �n timpul campaniilor electorale. Investitiile alocate moderniz�rii infrastructurii au fost reduse succesiv, agricultura de tip arhaic, �ndreptat� exclusiv spre autoconsum, r�m�n�nd preponderent�. �n acelas i timp, domeniul agricol este meteodependent, iar sistemele de irigatii, care acoper� o suprafat� de teren arabil infim�, sunt �n mare parte nefunctionale. �n conditiile �n care sudul Moldovei, inclusiv judetul Vaslui, se vor confrunta �n fiecare an cu secet�, practicarea unei agriculturi profitabile f�r� un sistem de irigatii dezvoltat, este de neconceput. Un alt obstacol major �n calea rentabiliz�rii sectorului agricol este si f�r�mitarea excesiv� a terenurilor, peste 50% din suprafata agricol� a judetului Vaslui fiind lucrat� individual. Investitorii nu mai sunt interesati de agricultur�, iar ferme noi nu mai sunt �nfiintate din cauze multiple: lipsa credit�rii, a personalului calificat de specialitate, calitatea proast� a terenurilor etc. Dac� la toate aceste realit�ti ad�ug� m si lipsa de cofinantare la proiectele europene, �nt�rzierea sprijinului financiar, precum si alocatia bugetar� insuficient�, tabloul dezastrului este complet.