Privatii pl�ng, bugetarii asteapta la r�nd

Mediul privat nu mai ofer� atractia irezistibil� din anii trecuti. Dac� p�n� la debutul crizei �nfiintarea unei firme era o mod�, acum, afacerile sunt o piatr� legat� de g�tul �ntreprinz�torilor. Fiscul, �mpreun� cu alte autorit�ti de control, roiesc �n jurul celor c�torva firme care mai produc ceva, pentru a „implementa” „legislatia” de criz�: notific�ri, amenzi, popriri, execut�ri silite etc. Dar seifurile sunt goale, bugetele, �n deficit, iar initiativa privat� s-a transformat �n disperare. Pe de alt� parte, sectorul public prosper�, trei sferturi din totalul salariatilor vasluieni m�nc�nd, �nc�, o p�ine linistit� la stat. Dac� la bugetari recesiune se vede doar la televizor, �n sectorul privat, concedierile si alaiul de taxe si impozite fac „p�rtie” printre agentii economici. Ne�ncrederea si pesimismul au pus st�p�nire pe mediul de afaceri vasluian. Dup� numai o jum�tate de an de criz� sever�, initiativa privat� s-a transformat �n disperare. Descurajati de fiscalitatea excesiv� si de blocajul financiar care „�nghite” sectoare �ntregi de activitate, potentialii �nteprinz�tori s-au lecuit de binefacerile economiei de piat�. Chiar si cei mai hot�r�ti investitori, care au �ntocmit proiecte �n care si-au pus mari sperante de dezvoltare, s-au resemnat. Practic, aparatul birocratic rom�nesc a ridicat un zid de punctaje si cerinte dure de selectare �n fata fondurilor europene nerambursabile. Mai mult, nici documentatiile care trec examenul nu pot fi puse �n executie, din cauza lipsei acute de cofinantare si, astfel, elanul privat se stinge lamentabil. �n asemenea conditii, nu este de mirare c� sectorul public devine extrem de tentant, oferind cu generozitate siguranta locului de munc� si un salariu mai mult dec�t satisf�c�tor. De altfel, dezechilibrul num�rului de angajati dintre sectorul bugetar si cel privat este imens. Din cei 59.111 salariati din judetul Vaslui, mai lucreaz� la privat circa 25.000 de persoane. Potrivit datelor de la Oficiul Registrului Comertului de pe l�ng� Tribunalul Vaslui, sc�derea cea mai accentuat� a �nmatricul�rilor se �nregistreaz� pe segmentul societ�tilor cu r�spundere limitat�. Astfel, dac� �n perioada ianuarie – iunie 2008 intrau pe piat� 472 de SRL-uri, �n perioada similar� din 2009 au fost �nfiintate numai 254 de societ�ti. Socul este mai puternic dac� lu�m �n considerare faptul c�, �n cursul anului trecut, au fost deschise �n total 923 de societ�ti. Pe acest segment de firme, nici anul 2007 nu este departe de aceast� veritabil� performant�, acum doi ani fiind dechise �n total 852 de SRLuri. Reprezentantii patronatului vasluian sustin c�, acest tip de afacere reliefeaz� cel mai fidel volumul investit iilor realizate, precum si amploarea dezvolt�rii �n economia real�. Nici �n ceea ce priveste alte tipuri de afaceri, num� rul agentilor economici intrati �n activitate nu este mai spectaculos. P�n� �n prezent, au mai fost �nfiintate 42 de �ntreprinderi familiale si o societate pe actiuni.

Fruntasi la sperant�

Surpriza acestui an vine pe segmentul persoanelor fizice autorizate si al �ntreprinderilor individuale. Astfel, au fost �nregistrate 278 persoane fizice autorizate si 320 de �ntreprinderi individuale. Cresterea semnificativ� a num� rului de persoane fizice autorizate se datoreaz� �n primul r�nd programelor finantate din fonduri nerambursabile europene. Cel mai important lot de �ntreprinz�tori care s-au �nregistrat ca persoane autorizate a solicitat subventii comunitare �n cadrul m�surii 141, din cadrul Fondului European Agricol de Dezvoltare Rural�. M�sura se adreseaz� fermelor de semi-subzistent� si, dac� o gospod�rie are selectat planul de afaceri si solicitantul semneaz� contractul de finantare, primeste 1.500 euro/an pe o perioad� de cinci ani. Pe l�ng� atractia fondurilor europene, cresterea num�rului de persoane fizice autorizate se datoreaz� si noilor norme sanitar-veterinare, care reglementeaz� v�nzarea direct� �n piete a produselor de origine animal�. Chiar dac� �ntre timp obligativitatea �nregistr�rii ca persoane fizice a fost anulat�, o parte a micilor produc�tori s-a conformat cerintelor legale.