ntodeauna despre examenele de bacalaureat se vorbeste n procente de promovabilitate si se fac tot felul de statistici: cu cele mai bune, cele mai slabe rezultate, cu cele mai bune sau mai slabe unitti de nvtmnt, etc. Despre ce se ntmpl n „buctria” examenelor putini sunt cei care ndrznesc s vorbeasc deschis. ntr-un scurt interviu, Theodor Pracsiu, inspector si profesor cu o experient de peste 20 de ani n comisiile de examinare, ne-a dezvluit cteva din secretele presiunilor exercitate asupra profesorilor evaluatori la examenele de admitere.
Reporter: A mai terminat liceul o generatie de elevi. Din punctul dumneavoastr de vedere, vorbim de o generatie mai bun sau mai slab ca n anii trecuti?
Theodor Pracsiu: Elevii care au terminat un liceu exprim configuratia intelectual Romniei. Si dac ne gndim bine, tinnd cont de istorie, poporul romn contine, vorba poetului, „si genii, si mediocri”. Dar voi porni de un alt aspect: procentul de promovabilitate Bac 2009. La nivel judetean, cei peste 4.000 de elevi reprezint un esantion relevant n a judeca sintetic o stare de fapt, adic calitatea unui examen. Promovabilitatea la nivel judetean a fost de 73,84 %, nainte de contestatii. n evalurile educationale, pe esantioane mari, procentele legitime, normale, se nscriu ntre 65 si 75 % promovabilitate. Deci, procentul de 73,84% este perfect plauzibil. Orice trece de 90% este suspect, tot ce este sub 60% este suspect. Profesorii si Inspectoratul Scolar Juudetean Vaslui au marele noroc c se ncadreaz cu rezultatele ntr-un procent plauzibil de promoivabilitate si nimeni nu va ancheta nimic.
Rep.: Am vzut judete cu promovabilitate de 98%. Sunt copiii din acea zon mai destepti dect ai nostri?
Theodor Pracsiu: Mehedintiul si Suceava au un procent de 98% si respectiv, 96%. Suspect. Nu. Acolo nu sunt desteptii trii si se pune sub semnul ntrebrii legitimitatea unui asemenea rezultat. Nu este posibil la esantioane mari de candidati s fie procente att de mari de promovabilitate. Pentru c este vorba de distributia intelectului, iar noi nu suntem un popor tarat genetic, dar nici un popor de genii.
Rep.: Si atunci, nu se pune ntrebarea: ct la sut dintr-un examen poate fi alterat prin diferite procedee? Care ar fi acestea?
Theodor Pracsiu: Este o ntrebare legitim. Sunt diferite procedee neortodoxe prin care sunt influentate rezultatele la examen: fie supraveghere defectuoas, fie aranjamentele cu parfum penal ntre printi, elevi si corectori, fie presiuni asupra evaluatorilor la oral. Cred c procentul de alterare dat de aceste procedee poate s mearg pn la 30%. Experienta mea de profesor examinator la examene si olimpiade, de inspector, evaluator la nivel local, judetean si national, mi arat c nu poti obtine astfel de procente ntr-o realitate normal. n concluzie, toate procentele prea mici sau prea mari sunt discutabile.
Rep.: Se iau msuri n astfel de situatii?
Theodor Pracsiu: De exemplu, pentru Galati, unde procentul este n jur de 60%, sau cerut anchete. Se fac anchete si n judetele cu procente foarte mari, dar aici sunt cteva aspecte. Nici o anchet, orict de sever, si la nivel orict de nalt, nu modific rezultatele. Deci elevul nu este prejudiciat n nici un fel. Comisiile, ca s fie impartiale, ar trebui s fie din afara judetelor. Ministerul poate decidesanctionarea cadrelor didactice n culp, a fcut-o n anii trecuti, dar efectele care au fost? Fie inspectorii generali aprau profesorii incriminati, fie profesorii actionau n instant si cstigau. Cu alte cuvinte, efectul lor a fost nul. Dar anchetele sunt necesare pentru c sunt menite s descurajeze tentativele de denaturare major a examenelor nationale.
Rep.: n concluzie, la nivel de judet, se poate vorbi de influente ale rezultatelor obtinute la Bac?
Theodor Pracsiu: Prerea mea este c si n acest an a functionat mica coruptie la examenul de bacalaureat. mi asum aceast afirmatie, specificnd c mica ginrie la examene nseamn percutarea evaluatorilor, la oral, la rugmintea de a pune nota 10 unor elevi.
Rep.: Cine adreseaz astfel de rugminti?
Theodor Pracsiu: Unu: membrii comisiei de coordonare. Doi: printii. Trei: prieteni ai printilor. Patru: alte cadre didactice. Este un fel de conjuratie filantropic, dar interesat, de binele acestor copii care trebuie „menajati”, p-entru c examenul oral de limb romn este primul, si acum vorbesc n calitate de profesor de romn, si le confer copiilor un ascendent moral. Lui i trebuie 10 c e de familie bun, c are medie mare sau c i trebuie o sutime n plus la dosar. Sau sunt si argumente de genul „E vecinul meu”, „E copilul cutruia… Ai grij.”, „Menajeaz-l pentru c taic-su, sau maic-sa, este colega noastr”. Iar noi suntem balcanici, suntem sentimentali, si tinem cont, chiar dac bunvointa nu este legat de efecte pecuniar, dar nu vrem s demoralizm copilul, s se sinucid, sau Doamne fereste ce prostie s mai fac. Romnul nu poate fi insensibil la rugminti. Problema este n ce msur se sensibilizeaz un profesor. Cu ctiva ani n urm a venit la mine un bunic: Dom’le am un nepot. L-am crescut de cnd avea 300 de grame, l-am hrnit, e un copil bun, nvat la matematic, la fizic, dar i este fric de romn. Tremur, se blbie si nu mai stie ce spune. Tine dom’le cont de asta, tine cont c l-am crescut. i trebuie 10″. Mai nou, a aprut si rugmintea de genul „S nu cad”. Deci nu conteaz ct stie sau nu stie, dar „s nu cad”.
Rep.: Vorbeati si de rugminti ale comisiilor…
Theodor Pracsiu: Pi cum este cnd ti se pune n fat o list, nu cu un nume-dou, ci cu 19, si ti se spune: „Domnule, ai grij, stia trebuie s treac”. Si asta pentru c erau olimpici la englez, fizic, matematic, informatic. Deci nu conta dac el stie sau nu cnd s-a nscut Eminescu, trebuie s treac pentru c este olimpic la fizic. Pi ce facem? Transferm competentele altor obiecte n spatiul literaturii romne, si i dm 10 doar pentru c este competent la un alt obiect? Astea sunt efecte perverse, dar ca si cele sentimentale, produc efecte care influenteaz notele finale.
Rep.: n concluzie, sunt relevante examenele de admitere?
Theodor Pracsiu: Asa cum spuneam, tinnd cont de o marj de alterare, rezultatele sunt elocvente. Generatiile actuale nu sunt mai bune sau mai slabe dect nainte, profesorii nu sunt altfel, pentru c mereu au fost profesori foarte buni, profesori buni si profesori mediocri. Cum spuneam, n judetul Vaslui, spre norocul lui, al profesorilor si al ISJ-ului, procentul de promovabilitate este unul plauzibil. Cu o promovabilitate de 7,84 % nu-ti pic pe cap echipe ministeriale de control. Oricum, chiar dac credibilitatea notelor este relativ, mai trziu, intrnd ntrun sistem normal de evaluare, copiii acestia si arat adevrata lor valoare.
