Republica falimentelor

Impozitul forfetar d din greu cu coasa n rndul IMM-urilor vasluiene. n timp ce guvernantii se bat n comisii si argumente pro sau contra eliminrii taxei minime, n teritoriu, e jale. Ultima lun de forfetar a scos de pe piat nc 149 de firme, dup ce, n mai si iunie, alte sute de societti si-au sistat activitatea. Ct priveste datele pe primele sapte luni ale anului, portofoliul falimentelor este impresionat. Nu mai putin de 1.337 de agenti economici au ales una dintre portitele legale de scpare: suspendri, radieri sau dizolvri. Cum era de asteptat, rezultatele unei astfel de politici fiscale inoportune nu s-au lsat asteptate. Numrul somerilor a crescut exponential, iar la bugetul de pensii este o austeritate nemaintlnit. Ultima sans a rmas la Avocatul Poporului, care va sesiza Parlamentul asupra introducerii abuzive a impozitului forfetar. Impozitul minim este pe cale s pun cruce mediului de afaceri local. Dup sutele de firme scoase de pe piat, n lunile mai si iunie, si n aceast lun, suspendrile si radierile de firme bat cele mai pesimiste previziuni. Potrivit datelor oficiale furnizate de Oficiul Registrului Comertului de pe lng Tribunalul Vaslui, n iulie, au fost nregistrate 119 cereri de suspendare, 25 de radiere si 5 dizolvri. Mai exact, 149 de societti au diprut voluntar de pe piat, cu consecint e dramatice asupra vetii economico-sociale din judet. La nivelul acestui an, situatia cu care se confrunt sectorul privat este mai mult dect ngrijortoare. n perioada 1 ianuarie – 29 iulie 2009, nu mai putin de 1.337 de firme au sucombat din cauza crizei economice, combinat cu o politic fiscal devastatoare. Comparativ cu perioadele similare din anul trecut, reculul microintreprinderilor este fr precedent. Spre exemplu, n primele sapte luni din 2008, au fost suspendate n total 29 de societti, n luna iulie, fiind formulate doar dou cereri de suspendare.

Mai multi someri

La concurent si/sau n deplin si armonioas colaborare cu cu blocajul financiar din economie si deruta operatorilor privat i, impozitul minim a dovedit c este un instrument fiscal extrem de toxic. Dintr-un element definitoriu al primului program anticriz, care viza cu precdere eliminarea evaziunii fiscale, taxa pe pierdere are un efect de bumerang. Primul capitol bugetar atins de consecintele nefaste ale forfetarului este bugetul somajului, prin ngrosarea rndurilor celor care solicit indemnizatii. Chiar dac nu erau purttoare a unei zestre importante de salariati, IMM-urile aveau ncadrate cel putin o persoan pentru care se plteau drile la stat. La un simplu calcul, sutele de agenti economici pe care s-a pus lactul au scos din cmpul muncii cel putin tot attia salariati. Mai mult, respectivele mici afaceri achitau o serie de cheltuieli (ap, curent electric, benzin, gaze etc.), care, n final, aduceau alte sume la visteria public.

Mai putini bani pentru pensii

Al doilea segment atins de impozitul minim este bugetul asigurrilor sociale, care are tot mai putini cotizanti. Astfel, nu mai este de mirare c deficitul bugetului pensiilor preconizat pentru acest an a fost atins numai n primul semestru. O alt cauz direct a diminurii contributiilor este si intentia de anularea a majorrii pensiilor, n functie de evolutia salariului mediu brut. De altfel, aceste msuri care sunt prevzute n noua Lege a pensiilor au fost precedate de alte initiative. n primul rnd, a fost majorat contribut ia la asigurrile sociale att pentru angajator, ct si pentru angajat. Sectorul privat a primit cu foarte mult reticient respectiva msur si a apreciat c suprataxarea fortei de munc va conduce la falimentarea operatorilor economici, care nu si vor mai putea achita obligatiile fiscale. A doua operatiune de salvare a bugetului a fost mentinerea alocrii de 2% din salariul brut ctre un fond de pensii administrat privat. Potrivit legii, cotizat ia la pilonul II de pensii private trebuia s creasc de la 2 la 2,5%, ncepnd cu anul curent. n acest ritm de crestere, cu 0,5% pentru fiecare an, n 2016 contributia urma s ajung la 6%.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.