Vasluieni, str�ngeti cureaua!

Oficial, este recesiune! A zis-o si presedintele t�rii! Tot oficial, ne putem n�pusti asupra b�ncilor, pentru a contracta credite avantajoase �n cadrul programului „Prima Cas�”. Si, tot oficial, este posibil ca, �n toamn�, s� nu mai fie bani pentru salarii sau pensii! Culmea oficialului, abnegatia si spiritul de sacrificiu al autorit�tilor ne vor scoate din criz�! Cu alte cuvinte, populatia este „prelucrat�” emotional pentru o nou� serie de m�suri severe: o nou� rectificare pe minus, disponibiliz�ri masive, reducerea veniturilor etc. Dac� �ndr�zniti s� v� g�nditi la vreo sc�pare… La nivel local, degringolada din economie „p�rjoleste” deja mediul de afaceri. Programele europene menite s� ne scoat� din s�r�cie nu sunt puse �n executie din cauza lipsei de cofinant�ri. Miliardele de euro destinate investitiilor publice �n infrastructur� sunt �nc� pe h�rtie si se pare c� acolo vor r�m�ne. Setul de facilit�ti pentru relansarea IMM-urilor s-a �ncheiat cu un trist „zero” �n dreptul oamenilor de afaceri. Sute de firme �si sisteaz� activitatea din diferite motive: cresterea fiscalit�tii, lipsa de finantare, execut�ri silite etc. �n concluzie, tr�im bine mersi… �n plin� criz�! �n form� de „V”, „W”, „U” sau „L”, dup� cum se exprim� analistii la televizor, recesiunea economic� pusties te judetul Vaslui mai ceva ca o pandemie. Nici „sfort�rile” oficialilor de la Bucuresti, nici „sperietoarea” Robin Hood nu au determinat b�ncile s� deschid� larg baierele pungilor c�tre populatie. Pe fondul lipsei acute de lichidit�ti, cofinantarea pentru programele europene cu finantarea nerambursabil� este aproape imposibil de obtinut. Prim�riile comunale nu mai detin fonduri nici pentru cheltuielile curente, �ntreprinz�torii particulari au planurile de afaceri date peste cap, iar multe investitii din teritoriu nu sunt atacate. Astfel, proiectele care ar trebui s� ne scoat� din marasmul economic �n care ne afund�m pe zi ce trece r�m�n „implementate” doar pe h�rtie. Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur� Vaslui, spune c�, pentru accelerarea absorbtiei fondurilor europene, trebuie actionat pe mai multe directii: �nfiintarea unor fonduri specializate pentru sustinerea cofinant�rii pentru firme; sc�derea dob�nzilor la �mprumuturi; o mai mare deschidere a ministerelor �n raport cu serviciile deconcentrate; sc�derea cofiinant�rii la fel ca �n orice tar� european�. „Autorit�tile ar trebuie s� fie mai receptive la proiectele venite din Regiunea Nord Est, care este o zon� mai s�rac�. �ns�, de multe ori, noi suntem mai catolici dec�t Papa, iar selectarea documentatiilor dureaz� prea mult. Dob�nzile la credite sunt neatractive, iar p�n� nu se ia taurul de coarne si presedintele s� dea cu ei de p�m�nt, se pare c� problemele nu se rezolv�”, a spus Ionel Constantin.

Miliardari, pe h�rtie

Nu mai putin de 30 miliarde de euro asteapt� cu „�nfrigurare” la granita de vest a Rom�niei, pentru a fi investiti �n proiecte ample de dezvoltare. O imagine idilic� si extrem de optimist� �n vederea relans�rii unei economii aflate �n c�dere liber�. Numai c�, de la bunele intentii si p�n� la banii europeni, detin�torii de proiecte sunt sufocati de o birocratie excesiv�. Mai exact, drumul unui proiect de la �ntocmire si p�n� la semnarea contractului de finantare dureaz�, �n medie, un an si jum�tate. Spre exemplu, un proiect realizat �n cadrul programului de preaderare FARE, care cuprinde studiul de fezabilitate, are la depunere nu mai putin de 12 bibliorafturi, iar la prezentarea raportului final, 28 de bibliorafturi. Un volum imens de munc�, la care uneori se mai adaug� o serie de cereri din parte organismului de control, cum ar fi unele complet�ri sau alte date. De remarcat, este faptul c� birocratia dezvoltat� pe segmentul fondurilor europene nu este impus� de forurile comunitare, ci de c�tre autorit�tile rom�ne.

De la idee, la fapt�…

Din momentul �n care a fost identificat� ideea �ntocmirii unui proiect, se caut� sursa de finantare pe diferitele componente de alocare a fondurilor. Ulterior, �n functiei de datele solicitate, se organizeaz� licitatii pentru realizarea de studii de fezabilitate si proiecte tehnice. Dup� �ncheierea respectivei etape, initiatorul depune o cerere de finantare (�n jur de 100 de pagini) la organismul care evalueaz� studiul de fezabilitate si alte documente. Dac� cererea de finantare trece de cele patru etape de evaluare, proiectul este preselectat si sunt acordate sase luni pentru finalizarea si depunerea proiectului tehnic. Dup� ce acesta este verificat la nivelul Agentiei de Dezvoltare N-E, autorit�tile competente fac o vizit� la fata locului, pentru a vedea dac� cele scrise �n cerea de finatare corespund cu datele din teren. �n final, dac� se trece cu brio si de ultimul control, se initiaz� semnarea contractului de finantare, lucru care reprezint� punerea �n executiei a respectivei investitii.