Populatia si agentii economici din judetul Vaslui sunt sufocati de restantele la creditele bancare. Angajate n lei sau n valut (euro, dolari americani, franci elvetieni), rambursarea mprumuturilor s-a transformat ntr-o operatiune aproape imposibil. „Epoca de aur” a creditelor cu buletinul se rzbun crunt pe portofelele cettenilor. Criza economic, somajul n crestere, cderea fluxurilor si tranzactiilor comerciale, precum si potenta economic slab a judetului au transformat mii de clienti n ru platnici. n mai putin de un an, de la un comportament financiar rezonabil, negrevat dect n mic parte de restante la plat, populatia si oamenii de afaceri s-au ngropat n datorii. n primele patru luni ale anului n curs, valoarea restantelor la creditele n lei totalizeaz peste 13 milioane de lei. Fat de aprilie 2008, spectrul datoriilor este si mai negru: circa 17 milioane de lei neachitati conform contractelor. Durere mare si pe segmentul creditelor n valut: de la debite de 3,4 milioane de lei, n ianuarie 2009, n aprilie, restantele s-au ridicat la 5,8 milioane de lei. Numrul vasluienilor care au restante la creditele bancare contractate creste de la o lun la alta. Att clientii individuali, ct si societtile din judet contabilizeaz restante de ordinul zecilor de milioane de lei. La o privire de ansamblu asupra comportamentului financiar n primele patru luni din acest an, se poate trage o singur concluzie: datoriile cresc odat cu accentuarea crizei economice. „Epoca de aur” a creditelor cu buletinul se rzbun, iar rambursarea ratelor s-a transformat ntr-un adevrat cosmar. Dac la nceputul anului 2009, persoanele fizice si operatorii economici totalizau datorii la institutiile financiare de aproape 24,4 milioane de lei, n luna aprilie, totalul restantelor ajunsese la circa 38 milioane de lei. Fat de perioada similar din 2008, volumul debitelor restante la creditele n lei este si mai mare. Potrivit datelor Bncii Nationale a Romniei (BNR), n aprilie 2008, vasluienii aveau datorii la creditele contractate de aproximativ 21,3 milioane de lei. Mai exact, ntr-un singur an, populatia si oamenii de afaceri au reusit s acumuleze restante de peste 17 milioane de lei la creditele n lei. Dac pe segmentul mprumuturilor n moneda national rambursarea ratelor devine o operatiune aproape imposibil, nici la capitolul „valute” situatia nu se prezint mai bine. Contractate n special pentru cumprarea unei case, dar si pentru consum, creditele n euro, dolari americani sau franci elvetieni au devenit o povar, cu att mai mare cu ct leul s-a devalorizat puternic. Pe o piat financiar extrem de volatil, clientii s-au vzut bombardati cu scrisori din partea bncilor, prin care erau informati asupra cresterii costurilor la creditele aflate n executie. Astfel, cu rate tot mai greu de acoperit, creditele restante n valut au crescut de la 3,4 milioane de lei, n ianuarie 2009, la 5,8 milioane de lei, n luna aprilie. Spre comparatie, n aprilie 2008, datoriile la mprumuturile n valut reprezentau doar 1,1 milioane de lei din totalul creditelor active.
Economia moare, restantele cresc
Explicatiile pentru care persoanele fizice si agentii economici returneaz tot mai greu banii mprumutati de la bnci sunt multiple. n primul rnd, ru platnicii se grupeaz masiv pe sectorul creditelor n lei sau valut oferite fr nici un fel de garantii. De regul, respectivele mprumuturi au valori mici si au fost folosite pentru nevoi personale: achizitionarea de electronice, mobil, alte produse. Fr nici un fel de constngere din partea creditorilor, tot mai multe persoane „uit” s-si respecte obliga- tiile asumate prin contract. „n situa- tia n care o persoan nu depune nici o garantie, este tentat s ntrzie pltile la credite. n conditiile n care si pune casa drept garantie, nu si permite s se joace”, ne-a declarat directorul unei bnci comerciale din Vaslui. Pe de alt parte, deprecierea economiei, restrngerea activittilor de productie, rata somajului n crestere accelerat au adus clientii n imposibilitate de plat. Reprezentantii patronatului vasluian sustin c, pe lng criza economic si msurile fiscale neadecvate, agravarea situatiei mai are si alte cauze. Bncile nu mai finanteaz economia real si, astfel, agentii economici au intrat ntr-un blocaj generalizat. „Din cauza lipsei banului lichid, firmele au fost nevoite s-si restrng activitatea si s renunte la investitii, n paralel cu restrngerea investitiilor din surse guvernamentale”, explic Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii Vaslui. Consecintele unui astfel de comportament nu s-au lsat asteptate: veniturile salariatilor s-au redus, numrul concedierilor a cunoscut o crestere spectaculoas iar piata muncii s-a contractat sever. n acest fel, agentii economici nu mai sunt capabili s restituie mprumuturile accesate, iar populatia nu mai reuseste s achite ratele lunare. Cum impozitul forfetar, dar si executarea silit a firmelor debitoare vor eroda puternic mediul de afaceri local, sunt toate perspectivele ca restantele la creditele de orice fel s creasc necontrolat.
