Campania electoral aduce din nou n prima linie importanta strategic a sectorului agricol. Pe „masa” cettenilor sunt ngrmdite produsele ecologice, cu tot arsenalul lor de binefaceri. Se promit subventii din fondurile europene, atragerea de noi productori ctre tehnologiile curate etc. Dincolo de campanie si de vorbele frumoase, cei ctiva fermieri vasluieni care s-au hotrt s produc ecologic au zilele numrate. Romnia nu poate accesa un euro pentru agricultura ecologic, consumul de produse sntoase este extrem de redus, iar marile magazine nu promoveaz acest tip de marf. n paralel, produsele agroalimentare romnesti, de orice tip, dispar de pe rafturi, iar importatorii se mbogtesc pe seama dezastrului intern. n plin campanie pentru alegerile europarlamentare, agricultura ecologic a ajuns un veritabil vehicul electoral. Chiar dac sectorul agricol conventional se confrunt cu probleme majore, notiuni precum rentabilitatea si profitul lipsind din portofoliul multor fermieri, pedala „eco” este apsat puternic. Intentiile pe acest segment de activitatea sunt tentante si variate: atragerea masiv de fonduri europene, convingerea productorilor s adere la acest tip de productie, din discurs nelipsind binefacerile produselor ecologice. Toate bune si frumoase, ns o astfel de promovare nu are nimic n comun cu realittile de la nivelul judetului Vaslui. n primul rnd, Romnia este singura tar din Uniunea European, care nu are inclus o sustinere financiar prin Programul National de Dezvoltare Rural (PNDR) pentru sectorul agriculturii ecologice. Potrivit reprezentantilor Asociatiei Bio- Romnia, n prezet, se ncearc renegocierea cu organismele comunitare a unui pachet de sprijin financiar pentru fermierii din tara noastr. Nici n ceea ce priveste atragerea de noi investitori, care s produc n sistem ecologic, rezultatele nu sunt spectaculoase. La sfrsitul anului 2008, n judetul Vaslui erau nregistrati numai 12 operatori economici care au hotrt s produc natural, fr a apela la „suplinitorii” chimici. Pe lng apicultur si cultura mare, fermierii vasluieni mai aveau activitti certificate ecologic n domeniul fructelor si florilor de pdure si cresterea melcilor.
Interes minim pentru mncarea ecologic
Cu toate c exist un potential de dezvoltare imens, consumul de produse ecologice este la un nivel foarte sczut. Strine de comertul ecologic sunt marile lanturi de magazine care s-au deschis n ultima perioad n judetul nostru. Dac pe piata din vestul Europei ponderea alimentelor curate creste semnificativ, la noi, marketurile nici nu au deschise standuri specializate pentru vinderea produselor. De altfel, organizarea comercializrii produselor ecologice constituie un element important din filiera agriculturii practicate prin metode ecologice. Comercializarea trebuie s se fac de operatori nregistrati la Ministerul Agriculturii si prin diferite canale de piat: vnzri de la poarta fermei, din magazine en-gros, din magazine specializate si vnzri prin bursa de produse ecologice. Nu n ultimul rnd, din cauza posibilittilor financiare precare, nici populatia nu se arunc n vnt dup mncarea ecologic. Cu toate c are o calitate de exceptie si este sntoas, pretul mai ridicat dect la produsele conventionale o face inaccesibil. n aceste conditii, continum s ne hrnim „intensiv”, adic identic cu felul n care producem: folosind de la fertilizanti din pesticide si pn la tot felul de antibiotice. ntre timp, piata european ecologic de desfacere cunoaste o crestere masiv, ntre 5 si 30% n majoritatea trilor, inclusiv n noile state membre.
n loc de ngrsminte chimice, psri de prad
Pentru a oferi clientilor produse ecologice standard, productorii trebuie s respecte cu strictete o serie de reguli. Cele mai importante cerinte prevd ca fertilizarea solului s se realizeze cu ajutorul compostului sau derivatelor provenite de la fermele de animale (blegar de curte). Totodat, bolile, duntorii si buruienile vor fi combtute prin adoptarea unor msuri ca alegerea de specii si varietti de plante rezistente, combaterea buruienilor s fie fcut prin munc fizic (prsit), protejarea entomofaunei utile prin asigurarea de conditii favorabile cum ar fi garduri vii, lansarea de prdtori (psri care s elimin insectele duntoare), arderea cu flacra a buruienilor. Fermierii ecologisti sunt supusi unor restrictii drastice privind fertilizarea cu pesticide de sintez, antibiotice, stimulatori si regulatori de crestere, iar n zootehnie este interzis sistemul de crestere intensiv al animalelor.
