Una dintre mâinile drepte ale primarului
B I B L I O T E C A P U B L I C ?

Din totdeauna, comunit??ile democratice au fost organizate pe principii clare ?i extrem de simple. Acelea?i legi simple guverneaz? peste tot în lumea civilizat?, ale?ii având o singur? responsabilitate, liber asumat? ! De a face ca acea comunitate s? evolueze. O vorb? de duh afirm?, c? un bun primar este acela care vine la prim?rie miliardar, iar la sfâr?itul mandatului iese milionar !
Cum comunitatea România nu ?i-a g?sit în cei aproape 150 de ani de existen??, starea normal? de evolu?ie, cu rare urcu?uri (de multe ori, urmare a ?uturilor date de lumea civilizat?) ?i cu frecvente c?deri, tr?im într-o stare de start continuu. Nici comunit??ile locale, care o compun, urbane sau rurale, nu au avut o alt? soart?, cu mici excep?ii în zonele ocupate de imperiul din vest.
Cu cât o comunitate local? este mai mare, cu atât par mai greu de rezolvat problemele generale, de?i veniturile autorit??ii locale sunt uria?e. Speciali?tii afirm? c? de factorii civilizatori ai comunit??ii (institu?ii dezvoltate, majoritar, peste tot în lume din banul public) depinde educa?ia, civilizarea ?i evolu?ia în timp a membrilor care o compun. Dac? acestori factori (biserica na?ional?, ?coala gimnazial?, biblioteca public?, medicul de familie, poli?ia comunitar? …), nu li se asigur? cele mai bune condi?ii de exercitare a misiunii pe care a o au, comunitatea are mari probleme.
Prima ?int? a ironiilor ?i a furiei cet??enilor fiind, normal, autoritatea local?. Dac? aceast? nu r?spunde punctual cerin?elor membrilor comunit??ii, încet-încet, ea începe s? fie ignorat? cu consecin?e dintre cele mai nefaste (cre?terea actelor antisociale, accentuarea diferen?elor fa?? de alte comunit??i locale, discrimin?ri de tot felul între membrii comunit??ii, nedreptatea ?i corup?ia apar ca fapte normale; cre?terea agresivit??ii, nerespectarea normelor elementare de convie?uire social?, apari?ia tensiunilor între diverse segmente ale comunit??ii… Mizeria invadeaz? str?zile, promiscuitatea este la ea acas?, nimeni nu mai ascult? de nimeni. Într-un cuvânt haos.
Civilizarea comunit??ilor locale cere permanent mari eforturi ?i investi?ii pe m?sur?. Ele nu dau rezultate imediate, ci în timp. A?a cum degradarea sau proasta func?ionarea a institu?iilor de utilitate public? men?ionate, gr?besc involu?ia acelei comunit??i. Efectele înv???mântului antedecembrist se manifest? în calitatea ale?ilor no?tri de azi ?i în comportamentul nostru cotidian, a?a cum efectele prostei func?ion?ri a institu?iilor civilizatoare ale comunit??ii locale în perioada postdecembristerist? se ?i v?d deja. Societatea comunist? a avut marele avantaj c? a beneficiat aproape dou? decenii de educa?ia burghezo-mo?iereasc?, mult hulit?. Abia acum se v?d uria?ele diferen?e dintre un sistem totalitar ?i unul democratic. Din nefericire, România mai are mult pân? a deveni o ?ar? democrat?. Speran?ele se îndreapt?, din ce în ce mai mult, spre ?uturile benefice ale Uniunii Europene, precum ?i în apari?ia oamenilor politici, c? de politicieni (ca?avenci – n.n.) e plin? ?ara.
Pentru o localitate, consecin?ele neasigur?rii serviciilor publice de informare, documentare ?i lectur? la nivel microcomunitar nu sunt greu de imaginat. Discriminarea la care asist?m neputincio?i de mai bine de 60 de ani, perpetuat? prin lipsa spa?iilor necesare dezvolt?rii unor asemenea servicii publice, întâmpl?tor sau nu, tocmai în zonele cu probleme ale ora?ului, a c?p?tat accente dramatice pentru viitorul ei..
Diferen?ele dintre locuitorii diverselor cartiere privind ?ansele de informare ?i realizare profesional? cresc tot mai mult. Pete negre, ale involu?iei, se adaug? cu fiecare zi, acolo unde accesul liber, prin serviciul public la informare ?i lectur? este practic interzis. Ace?ti cet??eni sunt condamna?i, prin complicitatea propriilor ale?i, la s?r?cie material? ?i intelectual? continu?.
Nici celelalte institu?ii de utilitate public?, cu rol civilizator în microcomunitate, nu au o situa?ie prea roz?. Biserici lips?, lan?ul energetic pozitiv fiind puternic fracturat. Mai sunt, înc?, ?coli gimnaziale insalubre unde violen?a a atins cote de neimaginat acum câ?iva ani. Consecin?e cauzate, între multe altele, de num?rul tot mai mare de cadre didactice f?r? personalitate sau slab preg?tite profesional. Exist? sec?ii de poli?ie la nivelul anilor ‘60, de multe ori, cu poli?i?ti cu aceea?i atitudine de mili?ieni, medici de familie, institu?ie relativ nou?, tot mai dep??i?i de realitate, mul?i dintre slujitorii ei având apuc?turi ante sau postdecembriste…
Astfel mâinile drepte ale Primarului, ale Consiliului Local (jude?ean, municipal, or??enesc, comunal), în dou? cuvinte, ale membrilor comunit??ii sunt semiparalizate. Aceste institu?ii nu mai pot determin? acel suflu necesar umfl?rii pânzelor speran?ei de mai bine, d?t?tor de încredere în for?a autorit??ilor comunit??ii. Astfel, s-a ajuns, ca mare parte a popula?iei române?ti (devenim, pe zi ce trece o popula?ie ?i nu un popor), s? capete caracteristicile cârcota?ului profesionist, ale teoreticianului, f?r? a finaliza vreun proiect important.
Omul de tip nou, dependent de un t?tuc?, este multiplicat la scar? na?ional?: milog, needucat, neinformat, cu o cultur? precar? ?i plin de tupeu. Rezultatul firesc al educa?iei într-un regim totalitar. O specie uman?, perfect caracterizat? de nenea Iancu sau de Eugen Barbu, pe care încerc?m s? o inform?m, s? o con?tietiz?m, s? o educ?m în spirit european. ?sta-i misiunea de baz? a bibliotecii publice: civilizarea comunit??ii. Bineîn?eles, împreun? cu celelalte mâini drepte sau stângi (salubritate, c?i ?i mijloace de de transport, iluminat public, mobilier stradal …) ale primarului. Primarul nu trebuie s? fie o fiin?? primar? cum întâlnim la aproape tot pasul. Un ?mecher de tip nou, postdecembrist.
De cum con?tientizeaz?, ale?ii locali, importan?a ?i func?iile civilizatoare ale institu?iilor de utilitate public? comunitar?, î?i dai seama vizitând biblioteca public? a unei localit??i, institu?ie proiectat? în prezent ?i viitor peste tot în lumea civilizat?. Aici se stocheaz? orice informa?ie de interes public ?i de aici este difuzat? în întreaga comunitate. Aici se g?sesc tehnologiiile de ultim? or?.
În jurul bibliotecii publice graviteaz? toate persoanele în formare ale comunit??ii, cei care au nevoie de reconversie profesional?, de informa?ie prin singurul serviciu public, abilitat oficial, de informare general? ?i lectur?. Servicii atât de solicitate în lumea civilizat? (unde, de regul?, 60-70% din popula?ia comunit??ii apeleaz? când au o problem? de rezolvat, în primul rând, la biblioteca public?). Acesta este efectul a zeci de ani de func?ionare irepro?abil?. Biblioteca public? este ?i o real? form? de protec?ie social?.
Democratizarea rela?iilor între membrii comunit??ii locale române?ti, eliminarea problemelor generale ale comunit??ii, a discrimin?rilor de tot felul, deschiderea canalelor de comunicare, în final civilizarea acelei comunit??i, adic? asigurarea evolu?iei nu sunt probleme u?or de rezolvat. Microcomunit??ile (cartierele) au fost distruse în perioada totalitar?, cu premeditare sau f?r? (proletarizare for?at?, migra?ia a milioane de oameni, multiplicarea monstruoas? a cutiilor de chibrit numite apartamente f?r? respectarea normelor privind densitatea ?i dotarea lor. Cartierele aveau propria lor via??, propria lor identitate cu respectarea cutumelor generale de convie?uire. Acum sunt greu de ref?cut. Investi?iile sunt enorme, dar sunt mai mult decât necesare. Vede?i ce fac ale?ii locali din Occident pentru semenii lor. Cum refac centrele istorice, pe care noi le-am darâmat cu bun? ?tiin?? ?i le-am înlocuit cu betoane ! Ne mai ?i mândrim cu asemenea realiz?ri !
Uluitor sau nu, unii ale?i, de la senatori ?i deputa?i pân? la consilieri locali din România, confund? biblioteca public? cu o institu?ie de cultur?. Biblioteca public? e mult mai mult decât atât. Desigur are, f?r? îndoial?, ?i o important? component? cultural?, dezvoltat? nefiresc în timpul perioadei totalitare pe post de drog cultural. Din p?cate, bibliotecarul public, o personalitate complex? (cultur? ?i capacit??i deosebite de comunicare), care se formeaz? mult mai greu decât un agent 007, a fost neutralizat. S-a ajuns, în perioada totalitar?, ca postul s? fie ocupat de femeia de serviciu sau paznicul de la Consiliul Popular, asigurându-i-se o salarizare mizerabil? ! La fel s-a întâmplat cu toat? p?tura intelectual? de ajunsese un biet cear?af g?urit ?i peticit.
Biblioteca public? face parte din sistemul informa?ional na?ional, fiind, în plan local, principala culeg?toare, de?in?toare ?i difuzoare de informa?ii din toate domeniile cunoa?terii. Este memoria comunit??ii. Cine ofer? informa?ii, ofer? PUTERE. Unii primari con?tietizeaz? rolul periculos al bibliotecii publice în de?teptarea turmei. De ce s?-?i cunoasc? oamenii drepturile elementare ?i s? aib? asigurat minimum acces liber la informa?ie ?i lectur? public?, când cu un mic ?i-o bere le mai tragem o p?c?leal? !?
Educa?ia unei comunit??i este un proces continuu prin toate institu?iile publice cu rol civilizator amintite. Dac? una singur? nu func?ioneaz? la parametri normali, întreaga comunitate are de suferit. La acestea se adaug?, desigur, ?i altele, care pot fi dezvoltate dac? acea comunitate are putere financiar? sau exist? ini?iativ? privat?, dar nu sunt obligatorii.
Ne bucur?m c? mul?i primari posdecembri?ti au intuit exact de unde porne?te r?ul social ?i cum poate fi înl?turat. De la mentalit??i. A se vedea, nu uria?ele investi?ii care se fac permanent în Uniunea European? (c? tot aspir?m spre aceast spa?iu civilizat al planetei), ci marile investi?iile f?cute, în ultimii ani, de multe autorit??i jude?ene ?i din municipiile re?edin?? de jude? din România (Constan?a, Cluj, Neam?, Vâlcea, Pite?ti, Maramure?, Sibiu, Bra?ov…). Nu întâmpl?tor, re?edin?ele din jude?ele citate pot adera ?i mâine la Uniunea European? cu toate aceste institu?ii. Rezultatele se v?d peste tot în comunitate. În cur??enia ora?ului, în modul de comportare a b??tina?ilor, în rela?ia dintre autorit??i, institu?ii ?i cet??eni, cunoa?terea ?i respectarea drepturilor cet??enilor, în starea infrac?ional? sc?zut?, în limitarea consumului de droguri, în cultura comun? ?i individual?, în bucuria colectiv? de a tr?i a membrilor acelor comunit??i etc. ?tim prea bine ce trebuie f?cut, dar nu întodeauna sunt asigurate condi?iile pentru îndeplinrea misiunii mai mult decât umanitar?, de protec?ie social? ?i cultural? pentru to?i membrii comunit??ii. Mai ales pentru cei din zonele defavorizate.
Marea majoritate, a celor care solicit? documentele bibliotecii publice, informa?ii sau care acceseaz? serviciile sale electronice, sunt persoane în formare sau reconversie profesional? din clasele mijlocie ?i s?rac? (majoritar? în România zilelor noastre).
Marea majoritate a bibliotecilor publice din România func?ioneaz? în spa?ii sub standardele legii. În astfel de condi?ii e aproape de mirare c? pot fi acoperite cererile din varii domenii. Restan?ele la achizi?iile de documente, dot?ri tehnologice IT din aniui anteriori sunt enorme, iar eforturile pentru recuperarea diferen?elor lipsesc cu des?vâr?ire, acolo unde prostia ?i dezinteresul sunt la ele acas?.
?tirile de dup? blocuri, tot mai aiuritoare, fac rating, dar nimeni nu analizeaz? cu seriozitate, în mod repetat, cauzele degrad?rii rapide a societ??ii urbane ?i, mai ales, s? dea curs proiectelor punctuale, pe termen scurt ?i lung, pentru civilizarea zonelor defavorizate. Ne obsedeaz?, continuu, întrebarea stupefiant? a unei tinere ziariste „Mai vine lumea la bibliotec? !?!” Da, vine. Cu o minim? condi?ie. S? EXISTE.
De fapt, nu ne trebuie nimic în afara prevederilor Legii Bibliotecilor din România. Pentru decenii bune ?i de acum înainte, existen?a în microcomunit??i a bibliotecii publice reale este mai mult decît necesar?. Este nevoie de un loc de comunicare, de socializare între oamenii acelui loc, de speciali?ti care s? ofere rapid, pe viu, informa?ia, s?-i ajute într-adev?r pe oameni în rezolvarea necazurilor lor într-un spa?iu primitor, dotat la standardele lumii europene spre care vis?m.
Suntem con?tien?i c? nu putem ajunge, în anii urm?tori, la standardele Uniuniii Europene, a?a cum s-a întâmplat în câteva re?edin?? de jude?.. S-au pierdut anii hot?râtori de dup? revolu?ie, când s-ar fi putut intra rapid în normalitate. Acum costurile sunt însutite. Asta nu înseamn? s? dezarm?m. Cu voin??, inclusiv, politic?, se pot remedia multe neîmpliniri la nivelul asigur?rii serviciilor de informare ?i lectur? public? ?i în Bucure?ti.
Câ?i cunosc faptul c? un bibliotecar public devine cu adev?rat profesionist dup? 5-10 ani de practicare a meseriei în mod cotidian ?! Cauzele fluctua?iei mari a personalului de specialitate sunt cunoscute.

24 iunie 2009
Sergiu G?bureac
bibliotecar public originar de pe aici