Cti dintre noi nu ne trezim oare dimineata si primul gest pe care l facem este acela de a pune ibricul pe aragaz? Putini ns se gndesc c aceasta este de fapt doar un drog al lumii moderne, c provoac dependent si, consumat n exces, poate avea efecte tragice. Efectele negative ale consumului de cafea sunt mult mai numeroase dect asazisele beneficii. Cofeina determin accelerarea btilor inimii si d palpitatii. Tot ea determin nervozitate, agitatie, iritabilitate si diminuarea capacittii de concentrare. „Cafeaua ar trebui s fie neagr precum iadul si puternic precum moartea,” spune un vechi proverb turcesc. Asocierile cu iadul si cu moartea sunt semnificative, avnd n vedere efectele ei nocive asupra snttii. „Cafeaua de dimineat a devenit pentru mine un ritual”, „nici nu pot gndi pn nu mi beau cafeaua” sau „Cu ce sa v servesc – o cafea?” sunt frazele cel mai des ntlnite.
Promovare cu orice pret
Conform unor statistici realizate de firma Nestle, n lume se beau 4.000 de cni de cafea pe secund. n Europa, consumul de cafea este estimat a se ridica la o treime din consumul de ap. n ceea ce priveste Romnia ns, firmele distribuitoare de cafea se pare c si-au fcut planuri prea mari. Romnii consum de cinci ori mai putin cafea dect „ar trebui”, conform calculelor economice raportate la media european. n consecint, eforturile de a-i convinge pe romni s bea mai mult cafea s-au intensificat. Nu exist serie de reclame televizate n care s nu apar cel putin un spot dedicat unei mrci de cafea. n unele dintre ele vedem un personaj somnoros care pluteste prin cas cu picioarele n sus, pn n momentul n care o gur de cafea l face s revin pe pmnt. Productorii de reclame stiu foarte bine ce fac cnd realizeaz astfel de asocieri. Iat de exemplu cum si asigur o firm, lider de piat n Romnia pe acest segment, dependenta consumatorilor si. Citm din prezentarea fcut de aceast firm unui spot publicitar la cafea: „Lumea noastr este plin de optimism si plcere, orice moment capt o alt dimensiune si semnificatie. S… transform momentele obisnuite n clipe de neuitat pline de magie si romantism”. Chiar avem nevoie de o cafea pentru a fi optimisti si a ne bucura de viat? O alt exagerare este prezentarea cafelei ca fiind un preparat din plante, natural, care nu are deci cum s fac ru. Lsnd la o parte numeroasele arome, E-uri, aditivi si ndulcitori pe care i contine cafeaua din ziua de azi, vorbim ntr-adevr de fructele unui arbore, mai precis de boabele lui. ns a spune c e vorba de consumul unei plante este ca si cum am sustine c bem ceai preparat din flori de musetel arse si transformate n cenus. La acestea se adaug eforturile de a prezenta cu precdere niste asa-zise efecte pozitive ale cafelei si de a oculta avertizrile privind efectele ei negative. Rsfoind presa scris, gsim o sumedenie de titluri de genul „Cafeaua previne diabetul”, „Cafeaua pstreaz tineretea brbatilor”. Continutul lor prezint de cele mai multe ori studii irelevante, realizate pe un numr mic de cazuri sau chiar informatii care nu au nici o legtur cu titlul. De exemplu titlul „Cafeaua pstreaz tineretea brbatilor” atrage atentia prin faptul c sugereaz o legtur ntre cafea si potent, altfel n-ar fi fost necesar s se specifice c e vorba de brbati. n articol se precizeaz doar c „trei cesti de cafea pe zi duc la un declin mai mic al capacittilor cognitive ale brbatilor”. Nu se detaliaz care sunt aceste capacitti si nu se dau cifre concrete. ns brbatii care parcurg n fug ziarul respectiv si citesc doar titlul pot rmne cu impresia c, dac beau cafea, si vor pstra capacittile din tinerete.
Un energizant „mnctor” de energie
Asa-zisele efecte pozitive ale cafelei, att de intens speculate, sunt ns efecte de moment. Prin continutul ei bogat n cafein, cafeaua are efecte de stimulare, creste vigilenta, combate somnolenta si creste tensiunea. De aceea, foarte multi oameni s-au lsat convinsi s o utilizeze dimineata pentru a se trezi mai rapid. Toate acestea reprezint ns o violentare a functiilor organismului, realizat printr-o intens excitare a sistemului, dat de secretia de adrenalin. Organismul este astfel fortat s si consume rapid resursele energetice, lucru care este urmat n mod firesc de somnolent, apatie si oboseal si, n cele mai multe cazuri, de necesitatea de a consuma o alt ceasc de cafea. Efectele negative ale consumului de cafea sunt mult mai numeroase dect aceste asazise beneficii. Cofeina determin accelerarea btilor inimii si d palpitatii. Tot ea determin nervozitate, agitatie, iritabilitate si diminuarea capacittii de concentrare. Studiile arat c persoanele care nu consum cafea au rezultate mai bune la examene, desi 60% dintre studenti beau cafea n timpul sesiunilor. Multe persoane suferind de constipatie sustin c beau o cafea dimineata pe stomacul gol pentru c le ajut. Nimic mai gresit. Cofeolul, o alt substant continut n cafea, este nociv pentru sistemul digestiv, d arsuri gastrice si crampe abdominale. n plus, cafeina tulbur echilibrul apei n organism, ducnd la deshidratare. Renuntarea brusc la cafea are efecte secundare care dureaz, n general, mai multe sptmni si includ dureri de cap, senzatii de oboseal, somnolent si vlguire continu. Aceasta este cea mai clar dovad a existentei unei dependente. n loc de cafea pot fi consumate cu succes ceaiuri – de exemplu, ceaiul verde sau ceaiul de China, care au nu doar efecte dinamizante remarcabile, ci si multe efecte benefice colaterale.
