Dacã ati pus câteva kilograme bune în ultimele sãptãmâni, fãrã sã fi mãncat mai nimic, veti fi tentati sã dati vina pe vârstã. Însã principalul vinovat ar putea fi, în realitate, stresul. Stresul foarte mare poate afecta concentrarea, luarea deciziilor si comportamentul. Printre cele mai stresate persoane se numãrã cei care lucreazã ca profesori sau politisti, aratã un studiu realizat de Insitutului National de Sãnãtate Mintalã. Cercetãtorii de la Universitatea Yale au descoperit cã femeile foarte stresate depun grãsimea în jurul taliei (acesta este tipul cel mai dãunãtor pentru bolile de inimã). Oamenii de stiintã dau vina pe nivelul cortizolului, secretat în momentele de tensiune, ca reactie de apãrare a organismului. Acest hormon directioneazã mai multã grãsime cãtre depozitele din partea abdominalã. Lucrurile stau la fel si în cazul femeilor foarte slabe. Cercetãtorii avertizeazã cã degeaba încercãm sã ne înfometãm. Numai sportul ne poate scãpa de stres si de kilogramele în plus. Recent, s-a descoperit cã organismul nostru reactioneazã la stres la fel cum reactioneazã si la o infectie – trimite celule sã-l apere. Problema e cã, în timp ce toate aceste celule sunt concentrate într-un punct, virusurile si bacteriile îsi fac de cap. În plus, un organism stresat se vindecã mai greu decât unul relaxat. Cercetatorii au demonstrat cã persoanelor care sunt implicate într-un conflict le ia cu 60% mai mult timp sã li se vindece eventualele rãni care le apar fatã de cât le-ar lua într-o perioadã de liniste. O echipã de cercetãtori sugereazã cã, atunci când esti stresat, pragul de suportabilitate a durerii este mai mic. Acest lucru este valabil în special pentru femei. De exemplu, femeile care suferã cu inima se plâng mai mult de dureri în piept atunci când sunt stresate, în comparatie cu bãrbatii cardiaci. Stresul foarte mare poate afecta concentrarea, luarea deciziilor si comportamentul. Prin urmare, cu cât aveti mai multe griji, cu atât cresc sansele sã provocati un accident. Cifrele aratã cã unul din cinci oameni suferã de stres din cauza locului de muncã, iar peste o jumãtate de milion de persoane sunt nevoite sã-si ia liber pânã îsi rezolvã aceastã problemã. Profesorii, politistii, managerii si jurnalistii sunt printre cei mai predispusi la tulburãri psihice. Stresul, ritmul de viatã intens si amenintãrile pot provoca insomnii, depresii sau cosmaruri, dar si tulburãri psihice. Acesta este rezultatul unor studii realizate de psihologii Insitutului National de Sãnãtate Mintalã. Desi greu de crezut, persoanele publice si vedetele sunt cel mai putin afectate de stres. Mai greu este cu cei care au de vândut doar imaginea si încearcã sã compenseze inteligenta, explica psihologii. Pseudovedetele vor cu orice pret sã stea legate de televiziune si pot sã dezvolte o patologie a comunicãrii mimico-gestuale, ajungând si la gesturi caraghioase, mai spun specialistii. Stresul nu-i ocoleste nici pe manageri. „Orice persoanã aflatã într-o pozitie de decizie este stresatã suplimentar, deoarece randamentul companiei depinde de deciziile pe care le ia. În plus, existã persoane care sunt avansate în functie si care îsi dau seama cã li s-au dat mai multe sarcini decât pot duce, putând face diferite tipuri de nevroze”, se aratã în studiu. Printre cele mai stresate persoane se numãrã cei care lucreazã ca profesori sau politisti. Primii sunt nevoiti sã se multumeascã cu satisfactii profesionale mici, care dau nastere la frustrãri si care, în final, pot duce la depresii majore, în timp ce, a doua categorie este nevoitã sã suporte presiunile lumii interlope. Profesorii si politistii nu sunt scutiti nici de afectiunile aparatului vocal. De aceleasi afectiuni sunt vizati si preotii, avocatii si telefonistele. Psihologii afirmã cã pauzele, sportul, plimbãrile, mersul la spectacole sau iesirile cu prietenii sunt în masurã sã elibereze de stres. De asemenea, cei care îsi suprasolicitã aparatul vocal ar trebui sã renunte la fumat si sã nu neglijeze orele de somn, când are loc repausul local si general. Ei trebuie sã reducã vorbitul neprofesional, iar când ajung acasã este bine sã evite certurile. Conform studiului, cei mai fericiti sunt cosmeticienii, preotii, florarii si frizerii, iar cei mai nefericiti sunt farmacistii juristii, functionarii. Studiul a demonstrat cã profesionistii „în costum”, managerii sau intelectualii, sunt mai putin satisfãcuti de viata lor decât persoanele care aleg o carierã vocationalã. Si, ati ghicit, principalul motiv al nefericirii pare sã fie stresul.
