În Joia Mare sunt prãznuite patru evenimente: spãlarea picioarelor apostolilor de cãtre Hristos, Cina Domneascã la care s-a instituit Taina Impãrtãsaniei (Euharistia), rugãciunea din grãdina Ghetsimani si prinderea Domnului de cãtre cei ce voiau sã-l ucidã. Astãzi se vopsesc ouãle rosii, se curãtã mormintele, credinciosii se spovedesc si dau de pomanã. Ne aflãm în Sãptãmâna Patimilor si astãzi, joi, este rânduit sã prãznuim patru evenimente, primele douã ziua, iar celelalte douã în noaptea de joi spre vineri. Primul îl constituie spãlarea picioarelor ucenicilor de cãtre Mântuitor dându-le, prin aceasta, lor si nouã, pildã de smerenie. „Dupã ce le-a spãlat picioarele si Si-a luat hainele, S-a asezat iar la masã si le-a zis: Întelegeti ce v-am fãcut Eu? Voi Mã numiti pe Mine Învãtãtorul si Domnul, si bine ziceti, cãci sunt. Deci, dacã Eu, Domnul si Învãtãtorul, v-am spãlat vouã picioarele, si voi sunteti datori ca sã spãlati picioarele unii altora; Cã v-am dat vouã pildã, ca precum v-am facut Eu vouã, sã faceti si voi”. Al doilea eveniment al zilei îl constituie Cina cea de Tainã, adicã asezarea Sfintei Cuminecã turi. Si luând pâinea, multumind, a frânt si le-a dat lor, zicând: „Acesta este Trupul Meu care se dã pentru voi; asa sã faceti întru pomenirea Mea. Asemenea si paharul, dupã ce au cinat, zicând: Acest pahar este Legea cea nouã, întru Sângele Meu, care se varsã pentru voi”. Al treilea eveniment al zilei este rugã- ciunea din Grãdina Ghetsimani. „Precum M-ai trimis pe Mine în lume, si Eu i-am trimis pe ei în lume. Pentru ei Eu Mã sfintesc pe Mine Însumi, ca si ei sã fie sfintiti întru adevãr. Dar nu numai pentru acestia Mã rog, ci si pentru cei ce vor crede în Mine, prin cuvântul lor”. Al patrulea eveniment al zilei de astãzi îl constituie trãdarea Domnului de cãtre Iuda. Si pe când vorbea încã, iatã a sosit Iuda, unul dintre cei doisprezece, si împreunã cu el multime multã, cu sãbii si cu ciomege, de la arhierei si de la bãtrânii poporului”. Iar vânzãtorul le-a dat semn, zicând: „Pe care-L voi sãruta, Acela este! Puneti mâna pe El. Si îndatã, apropiindu-se de Iisus, a zis: Bucurã-Te, Învãtãtorule! Si L-a sãrutat. Atunci ei, apropiindu-se, au pus mâinile pe Iisus si L-au prins.”
Traditii populare de Joia Mare
Joi este ziua în care gospodinele trebuie sã vopseascã ouãle în rosu, urmând ca în Sâmbãta Mare sã coacã pasca si cozonacul ce vor fi duse la bisericã în noaptea de Înviere pentru a fi sfintite. În Joia Mare oamenii merg la bisericã sã se spovedeascã si împãrtã- seascã. Tot în Joia Mare, în Maramures nu se dã prescurã acasã, ci se opreste de la toatã lumea, cãci din ea se pregãtesc pãstile. Seara, lumea se duce la priveghi, la denie, toti în haine de doliu, fãcute din pânzã albã si cusute cu negru. Existã si câteva superstitii referitoare la aceastã zi: – nu este bine sã dormi în Joia Mare, cãci cine doarme în aceastã zi va rãmâne lenes un an întreg; – dacã doarme o femeie, va veni Joimãrita care o va face incapabilã de lucru tot anul; – mortii vin în fiecare an în aceastã zi la vechile lor locuinte, unde stau pânã în sâmbãta dinainte de Rusalii; – în credinta popularã aceastã zi este termenul final când femeile trebuie sã termine de tors cânepa. – astãzi se fac focuri în curtea casei, pentru ca mortii sã se poatã încãlzi. – se curãtã mormintele, dupã care se dau de pomanã bãuturi si mâncare, pentru sufletul mortilor.
