Pentru 2009, programul Rabla pentru tractoare nu a primit nici un leu. În timp ce pentru masinile mici, „de promenadã”, au putut fi alocate zeci de milioane de euro, pentru modernizarea tehnologicã a agriculturii sacul a fost gol. Ca si pânã acum, si în acest an, suprafete arabile întinse vor fi lucrate în acelasi mod arhaic si neproductiv, în timp ce tara noastrã importã „în draci” alimente de pe întreg mapamondul. Mai nou, dupã gona pe nesfârsitele „autostrãzi” ale patriei, în restaurante este la modã carnea de vitã din… Argentina! Pentru fermierii vasluieni, programul Rabla era asteptat cu foarte mare interes. Încã de pe 1 iulie 2008, datã de început a programului, acestia au fost plimbati pe la institutii în asteptarea deblocãrii situatiei. Între timp, agricultorii si-au pierdut încrederea în prima de casare în valoare de 17.000 lei si continuã sã tragã de aceleasi vechituri. Spre comparatie, dacã în România un tractor lucreazã 54 de hectare, în Austria, la un tractor revin numai patru hectare. Programul Rabla pentru tractoare s-a „rãblãgit” definitiv. Pentru 2009, autoritã- tile au alocat fonduri zero pentru începerea actiunii de înnoire a parcului de ma- sini agricole. Oficial, programul trebuia sã devinã operational începând cu 1 iulie 2008. Între timp, din cauza cã lista cu producãtorii si importatorii de tractoare validati nu a fost publicatã, sistemul de preluare a documentatiilor s-a blocat. Legea a fost adoptatã pentru a mãri numã- rul de tractoare utilizate în România, unde un tractor lucreazã 54 de hectare, în timp ce în Germania sunt nouã hectare la un tractor, în Belgia sapte hectare/ tractor, iar în Austria patru hectare/ tractor. „Avand în vedere cã legea a fost emisã ulterior aprobãrii bugetului de venituri si cheltuieli al Administratiei Fondului de Mediu (AFM) aferent anului 2008, pentru acest program nu a fost prevazutã nici o sumã din bugetul Fondului pentru Mediu. În ceea ce priveste eventualitatea punerii în aplicare a acestei legi în 2009, precizãm cã, pentru moment, bugetul de venituri si cheltuieli al AFM nu a fost aprobat”, au declarat reprezentantii Directiei de comunicare din cadrul Ministerului Mediului.
„Pariu” pe mâncarea din import
În conditiile în care, la nivel national, importurile de produse agroalimentare însumeazã peste 60% din consum, încurajarea achizitiei de tehnicã modernã este vitalã pentru relansarea agriculturii. Doar cu o dotare corespunzãtoare costurile de productie vor fi reduse substan- tial, pentru ca produsele autohtone sã poatã concura cu avalansa de produse alimentare aduse din Occident si nu numai. Odatã recuceritã piata alimentelor, deficitul extern imens generat de importuri s-ar reduce exponential, banii alocati unor programe de achizitii, gen Rabla, reprezentând o investitie profitabilã. Spre exemplu, în 2008, deficitului comercial extern pe produse alimentare s-a ridicat la 2 miliarde de euro. Astfel, România a importat 70% din necesarul de carne de porc si 30% din cel de lapte, în timp ce fructele si legumele autohtone au acoperit numai o perioadã de trei luni cererea de pe piatã. Pe lângã echilibrarea finantelor publice, un alt rezultat pozitiv al rentabilizãrii sectorului agricol va fi si diminuarea preturilor de comercializare pe segmentul agroalimentar. Astfel, pe lângã alimente mai ieftine, cumpãrãtorul va avea parte si de o calitate net superioarã comparativ cu produsele importate.
Fermierii si-au pierdut speranta
Pentru fermierii vasluieni, punerea în aplicare a programului Rabla pentru tractoare ar fi mai mult decât binevenitã. În prezent, în judetul Vaslui, micii producã tori detin nu mai putin de 1.500 de tractoare cu vârsta cuprinsã între 20 si 30 de ani, utilaje care se preteazã la acest program. De altfel, interesul este foarte mare, multi agricultori asteptând cu nerãbdare declansarea actiunii. „Programul ar fi fost foarte bun pentru producãtorii din judet. Sunt multe persoane care si-au exprimat dorinta de a achizitiona utilaje agricole noi, însã, în timp, acestia si-au pierdut încrederea”, a spus Vasile Iulian Dumitru, directorul Directiei pentru Agriculturã si Dezvoltare Ruralã Vaslui. Un alt avantaj, pentru agricultori, ar fi si acela cã derularea programului este destul de simplã si pentru întocmirea dosarelor nu sunt necesare multe documente. De altfel, este evident faptul cã multi posesori de tractoare s-au convins cã nu se poate face o agriculturã performantã cu niste vechituri, costurile de întretinere a acestora fiind foarte mari. Specialistii DADR Vaslui estimeazã cã, pânã în anul 2010, marii fermieri vor avea în dotare masini si echipamente agricole de ultimã generatie, problema rãmâne însã pe segmentul micilor producãtori. Spre exemplu, pentru un tractor de 65 cai putere, care este cel mai utilizat pentru lucrãrile agricole, un agricultor trebuie sã plãteascã între 700 si un miliard de lei vechi.
Ce spune programul?
Prin programul Rabla, AFM îsi propune retragerea din exploatare a 1.253 de tractoare uzate si înlocuirea acestora cu tractoare noi, adaptate normelor europene. Agricultorii care îsi caseazã utilajele mai vechi de 12 ani, urmeazã sã primeascã o scutire de 17.000 de lei din pretul de achizitie al celui nou. Agricultorul trebuie sã stie cã, pentru a beneficia de prima de casare, este obligat sã cumpere un tractor nou si cã banii nu îi vor fi virati lui direct. Pentru a face parte din programul Rabla pentru tractoare, agricultorii, proprietarii sau mostenitorii unui tractor uzat se prezintã la producã torul sau importatorul validati, unde i se elibereazã o notã de acceptare. Fermierul trebuie sã se prezinte la autoritatea care a eliberat certificatul de înmatriculare sau certificatul de înregistrare, în vederea radierii din evidentã a tractorului. Ulterior, în termen de 30 de zile calendaristice, beneficiarul trebuie sã depunã la producãtor sau importator mai multe documente în original sau copie: actul de identitate, certificatul de înmatriculare/î nregistrare a tractorului uzat, certificatul de distrungere a vehicolului casat, certificatul de radiere, certificatul de mostenitor – pentru situatia în care persoana fizicã este mostenitoarea proprietarului.
