n „cruciada” colectrii de bani la buget, statul se pregteste temeinic s aplice un nou tip de impozit. Este vorba despre impozitul forfetar, care va nlocui impozitul pe profitul brut de 16%. Impozitul va reprezenta o sum fix, pe care o societate l plteste pentru a-si continua activitatea. Msura fiscal se va aplica pe cifra de afaceri sau la o unitate fizic (mese, scaune etc). Cauza pentru care se intentioneaz introducerea impozitului „la pausal” este aceea c multe firme si „palmeaz” profitul realizat. Pentru sectorul privat vasluian, impozitul forfetar ar fi ultima lovitur nainte de falimentul total. Dac n alte zone ale trii capitalul circul si PIB-ul este nc la cote nalte, Vasluiul este la coada acestui clasament. IMM-urile vasluiene lupt s supravietuiasc, nicidecum s-si ascund „profiturile imense”. Firmele din comert, transport, turism etc. ar putea plti, n curnd, un impozit forfetar. Noua viziune de impozitare vine s nlocuiasc actualul sistem, prin care profitul societtilor este taxat cu 16%. Dup o serie de discutii publice, Ministerul Finantelor a concluzionat c impozitul forfetar va privi n exclusivitate IMM-urile, domeniul constructiilor fiind exceptat, deoarece are nevoie s fie stimulat. Cauza pentru care se intentioneaz aplicarea impozitului „la pausal” este aceea c nu se adun bani suficienti de pe cota unic de impozitare din profitul firmelor. De altfel, autorittile fiscale suspecteaz agentii economici de rea credint, fiindc ani la rnd nu declar profit si, astfel, nu vars nici un leu la visteria statului. Pe baza unor statistici oficiale, guvernantii contraatac cu renuntarea la impozitul pe profitul brut de 16% si implementarea impozitului forfetar. „Acest impozit se va aplica la cifra de afaceri sau la o unitate fizic din cadrul unittii (suprafata de desfsurare a activittii de comert, numrul de locuri, capacitatea de cazare, num- rul de microbuze etc.)”, a spus Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii Vaslui.
La Vaslui, profitul este un „strin”
Pentru economia judetului Vaslui, introducerea ipozitului forfetar ar fi ultima „inovatie” n materie fiscal, pn la falimentul total. Din punctul de vedere al valorii PIB-ului, precum si al capitalului social rulat, Vasluiul nu se poate compara cu alte regiuni din tar, mult mai potente economic. n judete precum Timis, Cluj, Brasov sau municipiul Bucuresti, consumul este foarte mare, ntreprinztorii autohtoni si strini sunt prezenti n numr mare, deci se poate vorbi de afaceri prospere. Spre comparatie, firmele vasluiene nu au ce s ascund, pentru c nici nu poate fi vorba de profit, ci mai mult de o lupt continu pentru a supravietui pe piat. Hotelurile sunt goale, marile magazine s-au transformat n standuri de prezentare a produselor, chioscurile de cartier vnd de cteva sute de lei pe zi, iar pe unele rute, transportatorii circul cu microbuzele goale. n concluzie, pentru majoritatea operatorilor din economia local, profitul este o „pasre rar”, iar noul stil de impozitare va fi o piatr legat de contabilitatea firmelor. „Aplicarea acestui impozit nu va reprezenta altceva dect o nou lovitur n mentinerea activittii IMMurilor. Msura va aduce rezultatele prognozate doar pentru zonele si orasele puternice, unde capitalul are o dinamic net superioar judetului Vaslui”, a explicat Copacinschi. Pe lng faptul c, pe perioad de criz, introducerea de impozite nu reprezint o msur benefic, pentru oamenii de afaceri locali consecintele taxrii vor fi dure. Societtile nu vor avea resurse s acopere obligatiile fiscale, lucru care va conduce la acumularea de arierate si de penalitti pentru ntrziere la plat. Pasul urmtor va fi solicitarea n instant a falimentului financiar, pentru ca statul s-si recupereze creantele bugetare acumulate. Odat pronuntat falimentul, activitatea respectivelor unitti este sistat, salariatii sunt trimisi n somaj iar finantele locale vor pierde si bruma de ncasri pe care le aveau de pe urma acestora. Facilittile mai asteapt Portofoliul de propuneri naintate Guvernului de ctre structurile patronale din tar a cuprins foarte multe msuri. La ntocmirea solicitrilor au contribuit si oamenii de afaceri locali, care au cerut anumite facilitti, tinnd cont de specificul zonei. Din nefericire, din noianul de sugestii care aveau ca principal scop relansarea activittii n sectorul privat, nici o msur nu a fost adoptat. Datoriile pe care statul le are ctre partenerii privati si pe care a promis c le va achita pn n cursul acestei luni nu s-au pltit. Unele msuri elementare, care nu prevedeau un efort finanicar din partea statului, nu au fost luate n calcul. Este si cazul pltii TVA-ului la ncasare si nu la emiterea facturii. „Fr implementarea unor m- suri extrem de necesare, suntem sceptici cu privire la stabilizarea economic pe care o anticipam pentru aceast primvar. Agentii economici au o tendint de conservare si se nregistreaz ca persoane fizice autorizate, pentru a se proteja de impozite”, a artat Copacinschi. Pe fondul perspectivelor sumbre, Vasluiul ar avea totusi o sans de relansare, dac s-ar pune n executie proiectul cu privire la instituirea zonei de granit. n aceast regiune de vecintate dintre Uniunea European si fostele state sovetice, exist numeroase oportunitt i de dezvoltare a comertului prin punctele de tranzit de la Sculeni si Albita.
