�Elefanti� in c�mpul muncii

Pentru a salva bugetul de pensii, guvernantii intentioneaz� s� creasc� v�rsta de pensionare. Astfel, din 2014, b�rbatii ar putea iesi la pensie la 65 de ani, iar femeile, la 60 de ani. Chiar dac� nu este o m�sur� spectaculoas�, „legarea” de locul de munc� este foarte practic�. Doritorii nu vor ajunge s� se bucure prea multi ani de contributia lor de o viat�, iar deficitul bugetar s-ar regla pe cale natural�. De altfel, la nivel european, Rom�nia are cea mai sc�zut� sperant� de viat�: b�rbatii de 68,2 ani, iar femeile, de 75 de ani. La „fortificarea” salariatului autohton contribuie din plin conditiile grele de munc�, sistemul medical slab dezvoltat, alimentatia necorespunz�toare, stresul etc. �n acest ritm, muncitorii au toate sansele s� fie �nmorm�ntati direct la locul de munc�, cu cereri de pensionare �nregistrate direct la rubrica „decese”. S-a ajuns aici pentru c� sistemul a fost umflat cu un val imens de pension�ri anticipate: au „plecat” de tineri cadre ale armatei, politiei, justitiei, dar si „bolnavi” care, a doua zi, au �nceput s� d�r�me muntii �n str�in�tate. C�t despre autocarele pline cu pensionari rom�ni, aflate �n voiaj pe coastele Frantei, poate fi o promisiune de calibru pentru o viitoare b�t�lie electoral�. Pensia devine un ideal tot mai �ndep�rtat pentru contribuabilul rom�n. La sugestia Comisiei Europene privind echilibrarea raportului dintre num�rul pensionarilor si cel al cotizantilor, Guvernul a identificat mai multe solutii salvatoare. Cum era de asteptat, nu se intentioneaz� l�rgirea bazei de colectare prin crearea de noi locuri de munc�, ci cres- terea v�rstei de pensionare. Astfel, din anul 2014, b�rbatii ar putea iesi la pensie la 65 de ani, si nu la 63,5 ani, care este v�rsta legal� de pensionare �n prezent, iar femeile la 60 de ani, �n loc de 58,5 ani. O alt� m�sur� menit� s� reduc� deficitul bugetului de pensii este si m�rirea stagiului minim de cotizare, de la 10 la 15 ani. Cele dou� alternative care sunt luate �n calcul fac parte dintr-un program mai amplu de ranforsare a bugetului asigur� rilor sociale, care se afl� �ntr-o dificultate major�. Valoarea contributiilor la asigur� rile sociale scade vertiginos, de la o lun� la alta, �n timp ce num�rul pensionarilor s-a majorat exponential. Cauzele pentru care bugetul pensiilor a ajuns �n pragul colapsului sunt multiple si s-au acumulat de-a lungul timpului. �n primul r�nd, dup� anul 1989, �n Rom�nia, populatia s-a pensionat �ntr-o veselie. De multe ori, din considerente electorale, valuri de muncitori din fostele uzine socialiste au fost scosi din c�mpul muncii �nainte de v�sta de pensionare, lucru care era de fapt un somaj mascat. �n acest context, pensionarea anticipat� a sc�pat de sub control si r�ndurile pensionarilor s-au �ngrosat alarmant. �n paralel, datorit� unor considerente privind aderare la structurile nord-atlantice, multe persoane din cadrul armatei cu v�rste de p�n� la 50 de ani au fost pensionate. La statutul de pensionar s-au adaug�t si foarte multe persoane care sau pensionat pe caz de boal�, dar care, �n realitate, sunt s�n�toase tun si au f�cut bani frumosi muncind �n str�in�tate. Astfel, din considerente care nu au avut nimic �n comun cu echitatea social�, salariatii de ast�zi trebuie s� sustin� un sistem public total ineficient.

Prinde pensia cine mai poate!

Cresterea v�rstei de pensionare intr� �n coliziune frontal� cu realit�tile de pe piata muncii autohtone. �n general, patronii nu sunt dispusi s� lucreze cu persoane de peste 55 de ani si, pentru acestea, g�sirea de locuri de munc� este o misiune de multe ori imposibil�. De asemenea, �n micile orase care nu sunt dezvoltate economic, iesirea la pensie reprezint� singura solutie de supravietuire. �n astfel de cazuri, prelungirea v�rstei de pensionare nu ar face altceva dec�t s� prelungeasc� agonia multor persoane, �ndeosebi pe fondul actualei crizei, c�nd concedierile sunt la ordinea zilei. Mai mult, sunt foarte multi tineri care termin� studiile si nu g�sesc un loc de munc� conform calific�rii lor si sunt nevoiti s� plece �n str�in�tate. Nu �n ultimul r�nd, este cunoscut faptul c� salariatul rom�n are o s�n�tate subred�, care nu �i permite s� lucreze la un potential maxim p�n� la o etate �naintat�. De altfel, Rom�nia este tara cu cea mai scurt� sperant� de viat� din Uniunea European�. Astfel, speranta de viat� a femeilor din tara noastr� este de 75 de ani, fat� de 84 de ani �n Spania. C�t priveste sperant a de viat� la b�rbati, aceasta este cea mai mic� din Europa, de numai 68,2 ani, comparativ cu 78,4 ani �n Suedia. Motivele pentru care tr�im mai putin dec�t „fratii” nostri europeni tin de sistemul medical slab dezvoltat, de conditiile de munc� din unele domenii de activitate, de igiena precar� din mediul rural si de alimentatia necorespunz�toare. �n concluzie, un rom�n ajunge s� se bucure de pensie �n medie maxim cinci ani si, �ntr-adev�r, prelungirea v�rstei de pensionare ar fi cea mai „viabil�” solutie de revitalizare a sistemului public de pensii.

M�suri de urgent�

Pentru echilibrarea bugetului de pensii si diminuarea alocatiei suplimentare virate de la bugetul de stat, �n 2009, Guvernul a aplicat o serie de m�suri. �n primul r�nd, a fost majorat� contributia la asigur� rile sociale at�t pentru angajator, c�t si pentru angajat. Sectorul privat a primit cu foarte mult� reticient� respectiva m�sur� si a apreciat c� majorarea impozitului pe forta de munc�, va conduce la falimentarea operatorilor economici, care nu �si vor mai putea achita obligatiile fiscale. Asa c�, �n loc de colect�ri suplimentare la bugetul de pensii, autorit�tile s-ar putea trezi cu diminuarea �ncas�rilor si explozia fenomenului de munc� la negru. A doua operatiune de salvare a bugetului a fost mentinerea aloc�rii de 2% din salariul brut, c�tre un fond de pensii administrat privat. Potrivit legii, cotizatia la pilonul II de pensii private trebuia s� creasc� de la 2% la 2,5%, �ncep�nd cu anul curent. �n acest ritm de crestere cu 0,5% pentru fiecare an, �n 2016, contributia urma s� ajung� la 6%. Pentru tinerii salariati care au aderat facultativ sau obligatoriu la un fond de pensii privat, decizia nu face altceva dec�t s� diminueze valoarea pensiei.