Irigatii neplacut uscate

Sistemul de irigatii, care ar trebui s� fie „bratul armat” al agriculturii vasluiene, este inoperabil. �n timp ce statul bag� milioane de lei �n reabilitarea infrastructurii, organizatiile de profil nu au bani pentru achizitionarea tehnicii de udare. De la statiile de baz� si p�n� la cele de punere sub presiune au fost f�cute investitii majore, dar fermierii au r�mas cu ochii �n soare. La propriu. �n 2008, din cele 17.000 de hectare pentru care a fost asigurat� apa, au fost irigate numai 2.500 hectare. Cauza pentru care apa nu a ajuns la plante este extrem de simpl�, dar… costisitoare: lipsa aripilor de ploaie. O singur� arip� cost� nu mai putin de 80 milioane de lei vechi. Practic, pentru a cump�ra o singur� arip�, un fermier trebui s� v�nd� 20 tone de gr�u! Pe l�ng� faptul c� banii se duc pe apa s�mbetei, sistemul de irigatii a fost distrus sistematic. De la 30.000 hectare care se irigau �n 1990, amenaj�rile au mai r�mas functionale pentru 17.000 hectare. Restul instalatiilor au fost abandonate sau pr�duite cu „simt gospod�resc”. Sistemul de irigatii, care este esential �n sustinerea unei agriculturi performante, se g�seste �ntr-un blocaj total. Dup� anul 1990, la nivelul judetului Vaslui infrastructura destinat� irigatiilor a fost �n mare parte l�sat� �n ruin�, suprafetele udate restr�ng�ndu-se drastic. Dac� acum dou� decenii, �n agricultura local� se puteau preta pentru irigatii circa 30.000 hectare, �n prezent, apa mai ajunge (teoretic) s� fie folosit� pe numai 17.000 hectare. Cauzele care au condus la „m�cel�rire” instalat iilor si statiilor de pompare sunt multiple, dar cu un rezultat identic: dijmuirea drastic� a productiilor agricole. �n primul r�nd, unele sisteme zonale de irigatii au fost proiectate �n mai multe trepte de pompare, cum este cazul statiilor de la Solesti si Cuibul Vulturilor. �n conditiile preturilor actuale la energia electric�, instalatiile sunt energofage, iar costurile pentru reabilitarea acestora nu ar avea acoperire �n cresterea productivit�tii. Pe l�ng� faptul c� unele amenaj�ri au fost dezvoltate pe suprafete mici, �ntre timp, multe parcele si-au schimbat destinatia initial�. Spre exemplu, �n cadrul statiilor de la T�cuta si Ciocani, populatia a trecut la p�storit iar loturile agricole au devenit p�suni. Nu �n ultimul r�nd, pe l�ng� deficientele inerente perioadei de tranzitie, distrugerile �n mas� au dezafectat instalatiile de irigatii. �n timp, s-a furat pe rupte, de la dale de beton, motoare electrice si alte componente, p�n� la conductele magistrale de sub p�m�nt. Adrian Ciocoiu, inspector sef la Administratia National� a �mbun�t�tirilor Funciare (ANIF) – Unitatea de Administrare Vaslui, a spus c� amenaj�rile sunt minore �n comparat ie cu suprafata arabil� a judetului, �ns� ele ar �nsemna ceva dac� ar fi irigate �n totalitate. Mai ales, �n condit iile �n care prognozele meteorologice pentru acest an nu sunt �ncurajatoare, specialistii estim�nd intervale de timp �n care seceta va fi accentuat�. „Exist� numeroase amenaj� ri care sunt la limita de casare si ar trebui reproiectate”, a precizat Adrian Ciocoiu. Nici la nivel national �n domeniul irigatiilor nu este nici un motiv de s�rb�toare. De la peste 1,5 milioane de hectare arabile, suprafat a irigat� a sc�zut la cel mult 300.000 hectare.

Lips� de aripi de ploaie

Din nefericire, nici cele 17.000 de hectare pentru care ANIF Vaslui a f�cut reabilit�ri si a reusit s� asigure apa necesar� nu au fost udate �n totalitate. Asta pentru c� organizatiile nu au avut �n dotare tehnica necear� pentru aplicarea apei la nivelul plantelor. �n acest fel, �n 2008, fermierii au udat efectiv numai 2.500 de hectare, suprafata total� irigat� ridic�ndu-se la 5.000 hectare (un hectar care este irigat de dou� ori reprezint� trei hectare irigate). „Situatia a fost generat� din cauza lipsei instalatiilor de udare (aripi de ploaie, tamburi etc). Instalatiile nu au fost subventionate de stat sub nici o form� si pentru c� sunt foarte scumpe (80 milioane de lei vechi o arip� de ploaie), organizatiile nu pot s� le achizitioneze �n num�r suficient, fat� de statiile reabilitate”, a explicat Ciocoiu. Practic, pentru a cump�ra o arip� de ploaie, un fermier trebuie s� v�nd� nu mai putin de 20 tone de gr�u. �n tot acest timp, statul a alocat fonduri importante pentru repararea statiilor de punere sub presiune, alimentarea cu energie electric�, c�t si pentru contorizare statiilor. De asemenea, au fost investite sume �nsemnate si pentru reabilitarea antenelor (tuburile care se ramific� sub p�m�nt) si a hidrantilor la care vin montate aripile de ploaie. Potrivit specialistilor, dac� statul nu va interveni cu subventii directe pentru achizitionarea aripilor de ploaie, nu poate fi vorba despre cresterea suprafetelor irigate. „Noi am prezentat o situatie cu necesarul de aripi de aprovizionat, care este o boal� universal� �n r�ndul organizat iilor de profil”, a explicat Ciocoiu.

Reparatiile, �n plin� desf�surare

Raportat la lucr�rile de reparatii din tariful anual, sumele solicitate de la organizatii (20% din valoarea lucr�rilor) au fost depuse la termen. �n ceea ce priveste restul de 80%, care reprezint� subventia din partea statului, a fost confirmat� suma necesar�. Potrivit ANIF Vaslui, pentru 2009, valoarea investitiilor pentru reabilitarea infrastructurii de irigatii se ridic� la 4 miliarde de lei vechi. Lucr�rile care trebuie executate vor fi finalizate p�n� la data 31 martie, �n acest moment, gradul de executie fiind de peste 60%. Reparatiile constau �n �nlocuirea conductei de asipiratie la statia de baz� de la M�njesti, cu o lungime de 400 metri, reparatii vane, reparatii peree (betonul de pe malul canalului), complet�ri de terasamente, distrugerea vegetatiei etc. „Pe timpul iernii am lucrat la statiile de baz�, la statiile de repompare si la st�vilare, precum si la revizia pompelor si motoarele din dotare”, a conchis Ciocoiu. �n prezent, la nivelul judetului Vaslui sunt �nfiintate 11 organizatii ale utilizatorilor de ap� pentru irigatii: sapte asociatii �n amenajarea Albita – F�lciu; trei asociatii �n amenajarea Bazinului Hidrografic B�rlad si o amenajare la M�njesti.