Una din marile probleme cu care se confrunt, de ani buni, Brladul – cersetoria stradal – a fost discutat, ieri, n cadrul Primriei, de ctre institutiile cu un rol n combaterea acestui fenomen. Dup mai bine de o or de discutii, s-au tras concluzii, s-au fcut propuneri si sau ales solutii mai mult sau mai putin viabile. Fiecare dintre institutiile invitate la dialog si-a exprimat punctul de vedere, dar, n final, toate au fost de acord c fenomenul trebuie eradicat. Prima msur concret este crearea unui banner cu un mesaj cu impact, care va fi amplasat n locurile cu vad bun pentru cersit. De la nceputul ntlnirii, Didona Platon, seful Directiei de Asistent Social din cadrul Primriei, a ncercat s-i constientizeze pe cei prezenti de efectele produse de cersetoria minorilor si a adultior din Brlad. Legea 61/1992, cea care reglementeaz aceast problem, este foarte permisiv, acordndu-le posibilitatea cersetorilor de a-si practica activitatea fr a fi prinsi si trasi la rspundere. n principal pentru protejarea cettenilor, pentru c cei care cersesc produc disconfort, ncercm s limit m aceast problem. Degeaba se dau amenzi la populatia care o practic, fie din srcie, fie c li se impune, c se tot adun fr a le plti. Noi dorim s nu mai avem cersetori n oras, ns n prezent este ncurajat de oamenii milosi care dau bani. Rar sunt cazuri n care cettenii fac front comun si nu le dau bani. O alt problem o constituie cersetorii care sunt bolnavi psihici si care necesit tratament si internare, sau cei care dac nu obtin bani pot deveni foarte usor infractori si s fure de la oameni. Celor minori, noi le spunem micii infractori, pentru c vd c pot face rost de bani si fr munc, a spus Platon. Anca Trncu, sefa Centrului de Primire n Regim de Urgent pentru Copiii Strzii, a precizat c, la acest moment, sunt acordate diferite servicii cersetorilor. Spre exemplu, cei 16 copii ai strzii luati n evident sunt internati si li se ofer servicii de baz, precum cele de educatie, igien si autoigien. Foarte multi dintre acestia sunt adevrate focare de infectie, fiind predispusi la boli sociale foarte usor transmisibile n colectivitate (precum TBC-ul). Unii sunt nmatriculat i Scoala nr. 7, pentru a primi o a doua sans. ns, orice s-ar face pentru a diminua problema cersitului, cel mai important lucru ce se poate face pentru cersetori ar fi crearea unui adpost specializat. Majoritatea celor care cersesc, la biserici, la cimitire etc. nu investesc banii n mncare sau haine, ci n tigri si aurolac. ns, pentru c se preconizeaz cresterea numrului de cersetori, ar fi necesar un adpost de zi si de noapte pentru cei care-si desfsoar activitatea n strad. Multi nu au acte, locuintele si le-au pierdut si ajung astfel s triasc n strad, fr nicio posibilitate, a spus Anca Trncu.
Responsabilitti si solutii
La ntlnire a participat si Ionel Brtianu, seful Centrului de Primire n Regim de Urgen- t pentru Copiii Abuzati, Neglijat i si Exploatati (CPRUCANE) Brlad. El a propus realizarea unor bannere sau fluturasi pe care s fie scrise mesaje ce constientizeaz lumea de problema cersitului. Chiar ast zi va avea loc o ntlnire cu primarul, urmnd s se stabileasc mesajul care va fi tiprit pe banner si locul n care va fi amplasat, pentru a avea un impact mai mare. A venit si rndul Politiei Comunitare s-si spun punctul de vedere. Ni se aduc mereu la cunostint aceste probleme. Noi nu organizm razii, pentru c nu intr n atributiile noastre. Toat tara este asaltat de fenomen, ns la viitoarea ntrunire a Asociatiei Municipiilor si Oraselor, vom ncerca s aducem n discutie si aceast problem. O solutie ar fi zilele de munc n folosul comunittii, ns legea nu reglementeaz acest lucru n prezent, a spus Vasile Rdoi, seful Politiei Comunitare. n schimb, conducerea Politiei Municipale, prin persoana comisarului sef Marinel Glc, este de prere c n stoparea cersitului ar trebui s se implice fiecare cettean. Cum? S nu mai dea bani! Totodat, el a adugat c se vor face actiuni si la nivelul Politiei si a Jandarmeriei, care va face razii prin zonele preferate de cersetori: Piata Central, Gar, Grdina Public si mijloacele de transport n comun. De asemenea, a fcut apel la populatie s sune la 112 dac sunt cersetori la usa lor si i deranjeaz. Dup ce i-a ascultat pe toti, primarul Constantin Constantinescu a fost de acord c se impune realizarea unui adpost, ns lipsa fondurilor la bugetul local face ca intentia s par un vis foarte ndeprtat. Sper ca, avnd ministrul Muncii si pe deputatul de Brlad de partea noastr, n urmtorii ani s reusim s realizm acest adpost. Anul acesta, s reusim mcar s facem documentatia. Chiar este necesar construirea unui astfel de adpost, a ncheiat primarul.
