�O sa-L rog pe Dumnezeu sa-mi mai dea zece ani�

Asta spunea, �n 2005, Grigore Vieru, poetul care a ascuns tricolorul �n versuri, �ntr-un interviu acordat ziarului „Monitorul de Vaslui”. Prezent la Vaslui, cu ocazia deschiderii Salonului de Carte, �n luna octombrie 2005, „�ngerul p�zitor al graiului rom�nesc de dincolo de Prut” a fost omagiat, la �mplinirea a 70 de ani. Rug�mintea poetului nu a fost ascultat�, dar asta nu-l face mai putin nemuritor.

Reporter: La Vaslui, a avut loc, ast�zi, o mare s�rb�toare a spiritului. A fost o surpriz� pentru dumneavoastr� faptul c� ati fost omagiat cu aceast� ocazie?
Grigore Vieru: Stiam c� va fi bine, dar nu m� asteptam la un lucru at�t de emotionant, uluitor chiar. Am fost s�rb�torit al�turui de o mare personalitate, care este Theodor Codreanu, si m� simt fericit c� am fost s�rb�torit si la �mplinirea a 70 de ani. �n viata mea, am avut mai multe cumpene. Copil�ria mea a fost p�rjolit� de fl�c�rile r�zboiului, am r�mas f�r� tat� de mic copil, fiindc� tata a murit �n r�zboi. Am trecut peste doi ani de secet�, �n care am m�ncat numai lobod� si stevie. E un miracol c� am r�mas cu viat�. Pe urm�, dup� at�tia ani de foamete, am fost lovit de o boal� de pl�m�ni, si am sc�pat si atunci cu viat�. Atunci, m-am rugat de Dumnezeu s� tr�iesc m�car 50 de ani. Pe urm�, am v�zut c� viata este frumoas� si am zis: „Doamne, mai adaug�-mi zece ani!”. Am mai trecut prin cumpene, dar m-am rugat si la 60 de ani: „Doamne, mai d�-mi zece ani. Vreau s� mai scriu niste c�rti, niste c�ntece…” Iat� c�, acum, am ajuns la 70 de ani si parc� mi-e rusine s�-L mai rog. Dar, dup� �nt�mplarea aceasta minunat� de la Vaslui, cred c� o s� las deoparte toat� rusinea si o s�-L rog pe Dumnezeu s�-mi mai dea zece ani, fiindc� v�d c� n-a murit rom�nul nostru. Le multumesc vasluienilor pentru dragostea pe care mi-o poart�, pentru c� aceast� dragoste mi-a dat �ntodeauna putere si curaj.

Rep.: �ncet-�ncet, deveniti nu numai prieten al vasluienilor, ci si cet�tean de onoare al judetului.
Grigore Vieru: Da, vedeti, am primit si diplom� de excelent�. Am ascultat acel cor fantastic, „Fantasia”… Niste copii minunati, c�rora le promit, �n semn de dragoste si multumire, pentru c� mi-au �nv�tat c�ntecele, si, mai mult, pentru c� le c�nt� cu at�ta d�ruire si har, un c�ntec dedicat lor.

Rep.: Cum vedeti literatura peste zece ani, fiindc� vom intra �n Uniunea European�?
Grigore Vieru: Cum o v�d? Vom intra �n Europa tot cu valorile marilor clasici. F�r� ele, nu ne putem reprezenta. Oric�t de mari ne-am da noi, cei de ast�zi, nu putem intra �n Europa f�r� Eminescu, f�r� Caragiale, Sadoveanu, Rebreanu, Blaga, f�r� Nichita St�nescu, Ioan Alexandru… Deci, f�r� marile valori clasice. Si prin asta ne va pretui, cred, si Europa. Noi, rom�nii din Basarabia, am fost odat� �ntr-o uniune si am cam p�tit-o cu acea Uniune. Este drept c� si ea a p�tito, si a p�tit-o pentru c� a oprit valorile noastre, limba noastr�, istoria noastr�. S� sper�m c� UE ne va �mbr�tisa cu valorile nostre nationale. Asa va fi frumoas� aceast� Uniune European�. Astfel, o va p�ti cum a p�tit-o si cealat�.

Rep.: La ce v� g�nditi acum, tin�nd cont de faptul c�, de la Podul de Flori si p�n� ast�zi, s-au �nt�mplat at�tea evenimente? S-a estompat cumva entuziasmul acela de atunci? Nu mai exist� dorinta de unire?
Grigore Vieru: Exist�. Entuziasmul a sc�zut nu pentru c� am obosit noi sau nu ne-am mai dori unirea. A sc�zut din cauza s�r�ciei din Basarabia. Au plecat aprope un milion de rom�ni basarabeni. Au plecat cei mai tineri, cei mai apti, si au r�mas mai mult b�tr�nii, care sunt r�t�citi. Si nu e vina lor, s� nu v� sup�rati pe ei, c�ci au fost educati. Li s-a picurat otrav� �n minte si �n suflet amar de vreme, nu numai uitrare, ci ur�. Prin pres�, radio, canalele de televiziune… Sper�m c� Basarabia �si va reveni. Sper�m s�-si revin�, pentru c� avem acum un tineret foarte bun, copii scoliti, care stiu c� sunt rom�ni si sunt m�ndri c� sunt rom�ni, care ap�r� valorile noastre. Asa c� eu nu sunt un pesimist; eu cred �n acea Europ� de care vorbeam, cred �ntr-o Europ� unit�, �n care Basarabia se va uni cu tara.

Rep.: Vorbeati de ur�, de ur� cultivat�. Credeti c� acel procent de doar doi la sut� din cet�tenii Republicii Moldova care s-au declarat rom�ni este un rezultat al acestei uri sau al fricii?
Griogore Vieru: Mai mult din r�t�cire, asa cum v� spuneam. Pentru c� foarte multi dintre ei nu cunosc istoria, nimic din istoria neamului. Dar si din fric�. Mai ales unii care detin posturi. Dar sunt generatii vechi care de acum pleac� din viat�. Ceea ce nu am reusit s� facem noi, generatiile r�t�cite, otr�vite de acea propagand� odioas�, am credinta c� vor �ndeplini generatiile care vin acum. Am aceast� credint�. Pentru c� roata istoriei nu mai poate fi �ntoars�, comunismul nu mai re�nvie. Se zbate el, acolo, pe un petec de p�m�nt, dar chiar rusii, tineretul rus se las� de comunism. Tineretul rus se las� de comunism, iar acesta se afl� deja �n agonie.

Rep.: Care este fondul de carte �n limba rom�n� �n Republica Moldova? Se citeste rom�neste?
Grigore Vieru: Se citeste mai mult dec�t �n Rom�nia. Eu cunosc si Basarabia, si tara. O carte de-a mea a ajuns, �n sapte ani, la editia a opta. Ea dispare �n fiecare an, fiind cump�rat�, epuizat� de pe piat�. Si noi suntem s�raci, foarte s�raci. C�rtile sunt la fel de scumpe ca aici, dar p�rintii �si rup de la gur�, cum se spune, si cump�r� carte pentru copiii lor. Cartea mai are �nc� pret la noi.

Rep.: Am v�zut o urm� de tristete pe fata dumneavoastr�. Era doar oboseal� sau mai mult dec�t at�t?
Grigore Vieru: Tristetea vine din copil�ria mea. Am avut o copil�rie fioarte grea, dramatic�, si o adolescent� tragic�, at�t din punct de vedere fizic, c�t si din punct de vedere moral, pentru c�, av�nd un suflet sensibil, nu am putut s� m� �mpac cu toate nedrept�tile care s-au f�cut vizavi de limba noastr�, de istoria noastr�. Eu Imperiului �i iert si pentru c� ne-a �nfometat, �n ’45-’47, pentru c� ei ne-au �nfometat, dar nu pot s�-i iert c� ne-a �nstr�inat de tar�, de frati. Mai mult dec�t at�t, ne-a �nvr�jbit. Eu asa am fost �nv�tat �n scoal�: c� dusmanul meu cel mai mare este rom�nul. Eu nu am avut alte manuale dec�t cele cu jandarmi rom�ni, mincinoase, bine�nteles.

Rep.: Si de unde dragostea pentru rom�ni, totusi, fiind educat �n acest spirit al urii?
Grigore Vieru: Eu am avut mai mult intuitie. Din dragostea pentru poezie, pentru cuv�nt, am ajuns la Eminescu, am ajuns la publicistic�. Am studiat nopti la r�nd, am avut ani de zile nedormiti si am ajuns, asa… la o revolt�. Eu sunt de felul meu o fiint� pasnic�, dar am fost nevoit, din sup�rare. Pentru c� mi-au ucis copil�ria, adolescenta si tineretea.

Rep.: Ati avut de suferit pentru c� ati luptat pentru unire?
Grigore Vieru: Am avut, sigur c� da. �n anii ’70, am dat la tip�rit o carte pentru copii, �n care am �ncercat s� bag tricolorul si care a fost dat� la cutit. Eu am fost boc�nit mult� vreme dup� asta. Apoi, am teancuri de scrisori cu amenint�ri cu moartea, cu desene… am crucea desenat� cu anul nasterii, anul mortii, telefoane, am fost scuipat �n strad�, b�tut… Dar, p�n� la urm�, m-am obisnuit. C�teodat�, m� las� �n pace si m� �ntreb ce am f�cut, �mi spun c� ceva nu e normal. (…) V� multumesc din suflet pentru aceast� dragoste pe care mi-o purtati. Asta �mi d� t�rie si curaj si m� �nalt� mai mult dec�t oricare premiu primit. C�nd am �mplinit 60 de ani, am fost s�rb�torit la Iasi. Acolo, nu stiu ce am spus, dar am v�zut �n ochii unui confrate iesean o lacrim�. Acea lacrim� a �nsemnat pentru mine mai mult dec�t Premiul Nobel. V� multumesc, �nc� o dat�, pentru tot cemi oferiti.

(interviu realizat de Mihaela Zarnescu)
octombrie 2005