Binecuvntarea de a fi sarac

„Ce criz?! Care criz? Noi suntem n criz de cnd ne stim!”, cu aceste vorbe au ntmpinat vasluienii criza financiar. Paradoxal, la prima vedere, dar aceste cuvinte au o aplicabilitate direct n plan economic. Criza i afecteaz mai putin sraci dect pe bogati. explicatia este ct se poate de simpl si de evident: bogatii au de unde pierde bani, pe cnd sracii… C doar nu degeaba exist vorba „Ce-am avut si ce-am pierdut?!”. Potrivit datelor Bncii Na- tionale a Romniei, n luna noiembrie 2008, fat de luna octombrie, n cele mai srace judete ale trii, ntre care Vasluiul ocup un loc de frunte, creditarea a crescut de pn la douzeci de ori mai putin dect volumul depozitelor. n cele mai avute judete ale trii, situatia a stat exact pe dos. Datele au fost cel mai simplu explicate de ctre economisti prin faptul c, n actuala situat ie de criz, bogatii Romnii se mprumut pentru a-si sus- tine, n continuare, nu numai afacerile, ci si nivelul de trai. Asta n vreme ce sracii, care nu pot obtine mprumuturi bancare din cauza noilor condit ii de creditare, mult mai dure, dar si a salariilor mici pe care le primesc, gsesc de cuviint s transforme putinul pe care l au n economii. n luna noiembrie a anului trecut, n nici unul dintre judet ele bogate ale trii cresterea depozitelor bancare nu a deps it-o pe cea a creditelor. Un exemplu folosit de economisti este cel al judetului Prahova, n care volumul total al depozitelor la termen constituite de populatie – persoane fizice a sczut cu un milion de lei noi, n vreme ce soldul creditelor a urcat cu aproximativ 23 de milioane de lei. Asadar, populat ia a depus n bnci mult mai putini bani dect a mprumutat. De fapt, este vorba despre o diferent de 24 de milioane.

ntre aparente si realitate…

Paradoxal, n zonele cele mai srace ale trii, acolo unde salariul mediu lunar nu deps este 250-300 de euro, depozitele au crescut cu mult peste credite. n conditiile nspririi fr precedent a cerintelor pentru acordarea unui credit, vasluienii, care au un salariu mediu lunar care nu depseste 250 de euro, au sanse mult mai mici de a obtine un credit dect clujenii, spre exemplu, al cror salariu mediu ajunge si chiar depseste pragul de 500 de euro. Mergnd mai departe, chiar dac are „tupeul” de a solicita bncii un credit si, culmea, l mai si obtine, din cauza venitului lunar pe care l are, vasluianul nu poate obtine un credit mai mare dect al clujeanului. Dac nu mai are si alte datorii la bnci, la banii pe care i cstig lunar, vasluianul nostru nu va putea obtine un credit mai mare dect cel a crui rat lunar va ajunge pn la 87,5 euro, adic 35% din veniturile lunare realizate. Evident, n aceleasi conditii de creditare, mult mai favorabile clujeanului, datorit venitului pe care l realizeaz, aceasta va avea, cel mai adesea, un rspuns pozitiv din partea bncii la solicitarea sa de a obtine credit, iar acest credit va putea fi de dou ori mai mare dect al vasluianului. Altfel spus, n cea mai bun variant pentru un mprumut de nevoi personale pe cinci ani, vasluianul va putea obtine un credit de pn la 2.000 de euro, pe cnd clujeanul si poate permite un credit de pn la 4.000 de euro.

Deci…

Astfel, potrivit celor mai recente date puse la dispozitie de Banca National, Bucures- tiul s-a detasat, n luna noiembrie a anului trecut, n ceea ce priveste soldul total al creditelor, dar si a diferentei dintre suma acordat de bnci – cu titlu de credit – si cea pe care populatia a depus-o n bnci. Bucurestenii au luat ntr-o singur lun credite de 600 de milioane de lei si au economisit doar cu 213 milioane de lei n plus, rezultnd o diferent ntre depozite si credite de -487 de milioane de lei. n situatia prezentat de BNR, aparentele ar spune c vasluienii nu se mprumut la bnci pentru c au destui bani, si chiar le prisosesc, astfel nct i depun n bnci. n realitate, ns, lucrurile stau cu totul altfel, pentru c, din cauza veniturilor pe care le realizeaz si n ciuda conditiilor de creditare mai dure, cei din judetele mai bogate reusesc s fac credite si, astfel, s si mentin un standard mai ridicat de viat. Vasluienii, n schimb, suport si mai greu criza, din cauza faptului c, dac veniturile pe care le realizeaz nu le permit dect s si duc zilele de la o lun la alta, creditele le-au devenit total inaccesibile. n cele mai multe cazuri, pentru vasluianul de rnd, un mprumut n banc era singurul mijloc prin care reusea s fac o investitie care s i mbogteasc calitativ viata.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.