�Binecuv�ntarea� de a fi sarac

„Ce criz�?! Care criz�? Noi suntem �n criz� de c�nd ne stim!”, cu aceste vorbe au �nt�mpinat vasluienii criza financiar�. Paradoxal, la prima vedere, dar aceste cuvinte au o aplicabilitate direct� �n plan economic. Criza �i afecteaz� mai putin s�raci dec�t pe bogati. explicatia este c�t se poate de simpl� si de evident�: bogatii au de unde pierde bani, pe c�nd s�racii… C� doar nu degeaba exist� vorba „Ce-am avut si ce-am pierdut?!”. Potrivit datelor B�ncii Na- tionale a Rom�niei, �n luna noiembrie 2008, fat� de luna octombrie, �n cele mai s�race judete ale t�rii, �ntre care Vasluiul ocup� un loc de frunte, creditarea a crescut de p�n� la dou�zeci de ori mai putin dec�t volumul depozitelor. �n cele mai avute judete ale t�rii, situatia a stat exact pe dos. Datele au fost cel mai simplu explicate de c�tre economisti prin faptul c�, �n actuala situat ie de criz�, bogatii Rom�nii se �mprumut� pentru a-si sus- tine, �n continuare, nu numai afacerile, ci si nivelul de trai. Asta �n vreme ce s�racii, care nu pot obtine �mprumuturi bancare din cauza noilor condit ii de creditare, mult mai dure, dar si a salariilor mici pe care le primesc, g�sesc de cuviint� s� transforme putinul pe care �l au �n economii. �n luna noiembrie a anului trecut, �n nici unul dintre judet ele bogate ale t�rii cresterea depozitelor bancare nu a dep�s it-o pe cea a creditelor. Un exemplu folosit de economisti este cel al judetului Prahova, �n care volumul total al depozitelor la termen constituite de populatie – persoane fizice a sc�zut cu un milion de lei noi, �n vreme ce soldul creditelor a urcat cu aproximativ 23 de milioane de lei. Asadar, populat ia a depus �n b�nci mult mai putini bani dec�t a �mprumutat. De fapt, este vorba despre o diferent� de 24 de milioane.

�ntre aparente si realitate…

Paradoxal, �n zonele cele mai s�race ale t�rii, acolo unde salariul mediu lunar nu dep�s este 250-300 de euro, depozitele au crescut cu mult peste credite. �n conditiile �n�spririi f�r� precedent a cerintelor pentru acordarea unui credit, vasluienii, care au un salariu mediu lunar care nu dep�seste 250 de euro, au sanse mult mai mici de a obtine un credit dec�t clujenii, spre exemplu, al c�ror salariu mediu ajunge si chiar dep�seste pragul de 500 de euro. Merg�nd mai departe, chiar dac� are „tupeul” de a solicita b�ncii un credit si, culmea, �l mai si obtine, din cauza venitului lunar pe care �l are, vasluianul nu poate obtine un credit mai mare dec�t al clujeanului. Dac� nu mai are si alte datorii la b�nci, la banii pe care �i c�stig� lunar, vasluianul nostru nu va putea obtine un credit mai mare dec�t cel a c�rui rat� lunar� va ajunge p�n� la 87,5 euro, adic� 35% din veniturile lunare realizate. Evident, �n aceleasi conditii de creditare, mult mai favorabile clujeanului, datorit� venitului pe care �l realizeaz�, aceasta va avea, cel mai adesea, un r�spuns pozitiv din partea b�ncii la solicitarea sa de a obtine credit, iar acest credit va putea fi de dou� ori mai mare dec�t al vasluianului. Altfel spus, �n cea mai bun� variant� pentru un �mprumut de nevoi personale pe cinci ani, vasluianul va putea obtine un credit de p�n� la 2.000 de euro, pe c�nd clujeanul �si poate permite un credit de p�n� la 4.000 de euro.

Deci…

Astfel, potrivit celor mai recente date puse la dispozitie de Banca National�, Bucures- tiul s-a detasat, �n luna noiembrie a anului trecut, �n ceea ce priveste soldul total al creditelor, dar si a diferentei dintre suma acordat� de b�nci – cu titlu de credit – si cea pe care populatia a depus-o �n b�nci. Bucurestenii au luat �ntr-o singur� lun� credite de 600 de milioane de lei si au economisit doar cu 213 milioane de lei �n plus, rezult�nd o diferent� �ntre depozite si credite de -487 de milioane de lei. �n situatia prezentat� de BNR, aparentele ar spune c� vasluienii nu se �mprumut� la b�nci pentru c� au destui bani, si chiar le prisosesc, astfel �nc�t �i depun �n b�nci. �n realitate, �ns�, lucrurile stau cu totul altfel, pentru c�, din cauza veniturilor pe care le realizeaz� si �n ciuda conditiilor de creditare mai dure, cei din judetele mai bogate reusesc s� fac� credite si, astfel, s� �si mentin� un standard mai ridicat de viat�. Vasluienii, �n schimb, suport� si mai greu criza, din cauza faptului c�, dac� veniturile pe care le realizeaz� nu le permit dec�t s� �si duc� zilele de la o lun� la alta, creditele le-au devenit total inaccesibile. �n cele mai multe cazuri, pentru vasluianul de r�nd, un �mprumut �n banc� era singurul mijloc prin care reusea s� fac� o investitie care s� �i �mbog�teasc� calitativ viata.