Colapsul învățământului vasluian: Într-un deceniu, județul a pierdut un sfert dintre elevi

Pe când dascălii vasluieni se pregătesc de grevă, acuzând salariile mici și lipsa de motivare, cifrele întregesc tabloul „României educate” de pe aceste meleaguri: 25%, de la circa 65.400 de elevi până la aproape 49.000. Este scăderea pe care învățământul vasluian preuniversitar a înregistrat-o în ultimul deceniu, una dintre cele mai dramatice din țară, neegalații find decât de județul Gorj, cu 28%. Dezastrului demografic i se adaugă cel educațional, propriu-zis: mulți copii vasluieni nici nu ajung la liceu, 2.588 dintre șomeri fiind fără studii sau cu școală primară, iar 4.109 cu gimnaziu. Vremurile în care familiile vasluiene aveau cel puțin doi copiii, obligați să facă 12 clase sunt departe.

Rezultatele proiectului „România educată, sau mai bine spus, lipsa acestor rezultate se poate vedea cel mai bine în județul Vaslui, unde, pe când dascălii aderă fără rezerve la protestele sindicale dispuse de la București, cifrele vorbesc despre un adevărat dezastru, cu consecințe dramatice pentru viitor.

4.109 dintre numeroșii șomeri care trăiesc în județ au doar studi gimnaziale, în vreme ce 2.588 sunt absolvenți de învăţământ primar sau nu au deloc studii. Pentru aceștia va fi foarte greu să se încadreze pe piața muncii, astfel încât, în ultima sa analiză, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă îi înadrează la categoria „persoane foarte greu ocupabile”, în dreptul căreia este trecută cifra de 3.062 persoane, în vreme ce 4.687 sunt greu ocupabile, iar 1.141 mediu ocupabile. 

În lipsa unor condiții socio-economice care să permită o salarizare corespunzătoare a cadrelor didactice, dar și condiții pentru ca părinții să-și trimită și să-și întrețină copiii la școală, programe guvernamentale sau prezidențiale, precum „România educată”, nu pot fi decât baliverne politicianiste bune poate doar de a aduna voturile naivilor. Este la fel de simplu precum ai spune că alocarea mult dorită a 6% pentru educație, în condițiile în care devine o „prioritate națională, dar dintr-un PIB sărac nu poate să aducă prea multe beneficii acestui domeniu.

Deocamdată, acest PIB și „creșterea economică” invizibilă, despre care pot vorbi doar guvernanții au făcut ca numărul elevilor vasluieni să scadă, astfel încât în ultimii 10 ani populația școală s-a redus cu nu mai puțin de un sfert. În ultimii 10 ani județul nostru a pierdut 25% din elevi, de la circa 65.400 de elevi până la aproape 49.000. Este o proporție dramatică  pe care nu a mai putut-o egala decât Gorj, cu 28%, în vreme ce în Teleorman numărul elevilor a scăzut cu 24%, până la puţin peste 33.600.

Creşteri ale numărului de elevi în ultimul deceniu au fost înregistrate în şase judeţe şi în municipiul Bucureşti. Cea mai mare creştere a fost în Ilfov, de 22%, de la circa 35.900 de copii la puţin peste 43.740, urmată de cea din Bucureşti, cu 13%, de Braşov, cu 8%, şi de Cluj, cu 3,4%. În Bucureşti, numărul elevilor a crescut de la circa 213.400 în 2012 la puţin peste 240.850 în anul 2021, în Braşov numărul lor a ajuns la 71.216 în 2021, în creştere de la 65.878 în 2012, iar în Cluj au fost 81.037 de elevi înscrişi în învăţământul preuniversitar în 2021, în creştere de la 78.387 în 2021.

Datele apar într-un raport al Comisiei Europene despre starea învăţământului din România, care arată cum se concentrează populația în jurul polilor de dezvoltare economică, dar vorbește și despre posibilitățile României de a-și îmbunătăţi sistemul de educaţie bazându-se pe recrutarea şi selecţia viitorilor profesori.

„Ambiţia României de a îmbunătăţi rezultatele educaţionale se bazează în mare parte pe forţa sa de predare actuală, care este relativ tânără. În ultimii ani, politica României faţă de profesori s-a concentrat pe îmbunătăţirea procesului de recrutare şi selecţie a viitorilor profesori, în special pentru şcolile din zonele rurale şi defavorizate economic”, scrie raportul.

Raportul menționează și reformele şi politicile statului vizând creşterea stimulentelor financiare şi a altor măsuri pentru a face profesia mai atractivă, care a fost limitat din cauza numărului mare de şcoli din zonele rurale, care rămân neatractive pentru profesorii cu înaltă calificare. În plus, impactul statutului socio-economic asupra rezultatelor educaţionale este mare şi echivalent cu aproximativ trei ani de şcolarizare, adică copiii din medii socio-economice mai înalte au un nivel educaţional cu trei ani mai avansat decât semenii lor din medii socio-economice inferioare.

„Acest lucru perpetuează inegalităţile de la o generaţie la alta. Există o diferenţă de 39 de puncte procentuale în ratele de subperformanţă între studenţii din medii socioeconomice înalte (10,8% performanţe insuficiente) şi studenţii din medii socioeconomice scăzute (49,8% performanţe insuficiente). Acest decalaj de subperformanţă în România este cel mai mare din UE, media UE fiind de 19,3 puncte procentuale”, scrie raportul Comisiei Europene.

În 2021, rata tinerilor de 18-24 de ani care nu au absolvit liceul şi nu sunt în învăţământ sau formare s-a îmbunătăţit uşor, atingând din nou nivelul din 2019, de 15,3%. Cu toate acestea, aceasta rămâne semnificativ mai mare decât media UE, care este de 9,7%.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.