Sărbătorită, anual, încă din 1973, într-o zi de sâmbătă din aprilie sau mai, când Luna este în preajma fazei de Primul Pătrar, „Ziua Astronomiei” va fi marcată la Bârlad pe data de 29 aprilie. Ca și în anii trecuți, excepție făcând 2020, când pandemia de SARS-CoV-2 a blocat activitățile cu publicul, Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad a pregătit o activitate de promovare a acestui domeniu, intitulată „Ziua Internațională a Astronomiei” (Astronomy Day).
„Anul acesta, «Ziua Astronomiei» la Bârlad va fi sărbătorită într-un mod inedit. Sâmbătă, pe 29 aprilie, la ora 12.00, va avea loc vernisajul unei expoziţii temporare cu instrumente optice folosite în astronomie. Toate telescoapele din dotarea instituţiei vor fi expuse în holul de la intrarea în muzeu. Mai mult de atât, în premieră, va fi expusă şi o replică a telescopului original a lui Galileo Galilei, cunoscut ca fiind primul om ce a folosit un instrument optic şi a privit cerul! În cadrul acestei expoziţii, vizitatorii vor avea ocazia să admire, tot în premieră, şi vechiul telescop folosit în anii 2013 – 2022 la astrofotografie şi cercetare ştiinţifică. Cu acest echipament, la Observatorul Astronomic din cadrul instituţiei noastre s-a descoperit în anul 2015 Nova Roşie Luminoasă din galaxia Messier 101, cea mai importantă descoperire din istoria astronomiei româneşti, dar şi steaua variabilă Bârlad V1, în anul 2019”, spune muzeograful Dumitru Ciprian Vîntdevară, șeful Serviciului Astronomie din cadrul muzeului bârlădean.
„De asemenea, vizitatorii vor avea ocazia să vizualizeze imagini astronomice realizate cu telescopul de astrofotografie sau cu aparatul foto pe trepied, în diferite deplasări în zona judeţelor Vaslui şi Bacău, în cadrul taberelor de astronomie şi astrofotografie. Cu prilejul acestui eveniment, vor fi invitaţi astronomii amatori de la Astroclubul «Substele», înfiinţat acum doi ani, ce au drept obiectiv popularizarea astronomiei în partea Sud-Estică a ţării. Unul dintre ei este vasluianul Cristian Grigore, recent intrat în rândul pasionaţilor de astronomie, dar foarte implicat în activităţi de popularizare. Va contribui la expoziţia amintită cu telescopul său personal, Newton pe montură Dobson de 40 centimetri, care va fi şi cel mai mare telescop expus în cadrul evenimentului. Activitatea va avea loc la sediul central, din strada Vasile Pârvan nr. 1”, este invitația lansată de Vîntdevară.
Potrivit acestuia, programul dedicat activităților „Zilei Astronomiei” va continua cu o sesiune de observaţii solare, de la ora 13.00, cu cel mai performant telescop pentru observaţii solare cu publicul din România. De altfel, și acest instrument va fi expus în cadrul expoziției temporare menționate. Nu în ultimul rând, seara, de la ora 21.00, va avea loc o sesiune de observații astronomice în Parcul „Victor Ion Popa”, lângă statuia lui Mihai Eminescu. Cu ajutorul telescopului, cei interesați vor putea observa Luna, planetele Venus şi Marte. Atât observaţiile solare, cât și cele nocturne din stradă se vor desfăşura numai dacă cerul va fi senin.
Sărbătorirea „Zilei Astronomiei” a început în anul 1973, în statul California, din SUA, când astronomul amator Douge Berger, președintele clubului local „Astronomical Association of Northern California”, a decis că, în loc să invite oamenii la o seară de observații astronomice departe de oraș, mai bine le-ar organiza în mijlocul orașului, pentru a le da ocazia trecătorilor să se oprească și să privească prin telescop la obiectele cerești vizibile.
