Vești bune pentru turiști și pentru credincioșii creștin ortodocși din comuna Puiești! Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din satul Cetățuia, comuna Puiești, clădire de patrimoniu construită prin secolul al XVI-lea și în care încă se țin slujbele religioase, va fi restaurată cu fonduri nerambursabile.
Săptămâna trecută, mai exact pe 14 decembrie, cele două Camere reunite ale Parlamentului au aprobat, după îndelungi dezbateri, legea bugetului de stat pe anul 2023. Unul dintre amendamentele propuse de un parlamentar vasluian, în speță senatorul Andrei Busuioc (AUR), care a solicitat fonduri pentru reabilitarea și restaurarea bisericii de lemn „Sfântul Nicolae” din satul Cetățuia (Strâmba, în trecut), comuna Puiești, a fost aprobat cu majoritate de voturi. În consecință, bisericuța, construită prin secolul al XVI-lea și aflată pe Lista Monumentelor Istorice, va primi 3.378.400 lei pentru a fi renovată. Cu atât mai mult cu cât, aici, este săvârșit serviciul liturgic chiar și în prezent.
Potrivit „Rutei bisericilor de lemn din județul Vaslui”, un traseu turistic alcătuit de Consiliul Județean Vaslui pentru promovarea celor 18 biserici de lemn de pe raza județului, bisericuţa este lucrată în întregime din bârne de stejar, fiind construită de credincioşi în anul 1574. Este cel mai vechi monument de lemn din Moldova Centrală.
„Biserica de lemn de la Cetăţuia face parte din tipul celor cu planul în formă de navă, având absida altarului pentagonală, decroşată şi pridvorul dreptunghiular, decroşat. Pe prelungirile bârnelor de deasupra şi pe corzi se sprijină acoperişul din draniţă. Acoperişul a fost dintotdeauna din şindrilă. Cel actual este bătut «în solz de peşte», pe şase rânduri, şiţa în număr de 12.000 de bucăţi fiind adusă de la Piatra Neamţ. Iniţial biserica nu a avut turn-clopotniţă, aceasta fiind adăugată pe la 1751. Uşa care dă în tinda bisericii este de lemn masiv, legat în feronerie. Un zăvor din lemn, manipulat cu o cheie de tip bătrânesc, împreună cu o «manea» asigură securitatea intrării în locaş. Pe ancadrament sunt crestate vechi ornamente în lemn de sorginte populară: rozeta solară, funia, cocori. Catapeteasma a fost zugrăvită în stil bizantin în anul 1670, fiind compusă din două registre de icoane reprezentând Apostolii şi praznicele împărăteşti. Uşile împărăteşti sunt decorate cu şase medalioane pictate, înconjurate de ornamente în relief, compuse din viţa de vie cu frunze şi struguri. Altarul adăposteşte masa cioplită în trunchiul gros al unui stejar crescut pe loc. Lumina pătrunde aici prin două ferăstruici având forma stelei cu patru colţuri, cu marginile teşite, străpunse în grosimea bârnei”, se arată în documentul întocmit de Consiliul Județean Vaslui.
„Icoanele împărăteşti de la această biserică au fost pictate în secolul al XVII-lea, dar ele păstrează tradiţia icoanelor din secolul anterior. Acestea au nimburile în relief şi un bogat decor floral. În biserica satului Cetăţuia s-au păstrat manuscrise şi cărţi vechi, tipărite în slove chirilice, care atestă o bogată viaţă spirituală aici, datorită prezenţei călugărilor de la mănăstirea Neamţ. În biserică se mai află o pereche de uşi împărăteşti care fac excepţie datorită împodobirii lor cu ornamente laice. Pe cele patru tăblii, pictorul a executat aceeaşi compoziţie ornamentală, reprezentând doi lujeri simetrici crescuţi dintr-o vază de formă plată. Deşi restaurat de mai multe ori, monumentul de la Cetăţuia (Strâmba) şi-a păstrat planul, elevaţia şi decoraţiunea exterioară neschimbate. Această biserică reprezintă una dintre puţinele construcţii din a doua jumătate a secolului al XVII-lea care s-a păstrat până la noi. De numele acesteia se leagă pagini importante din istoria medievală a Moldovei, aici găsindu-şi refugiu şi adăpost, în vremuri de grele încercări, soborul şi odoarele mănăstiii Neamţ”, se mai menționează în „Ruta bisericilor de lemn din județul Vaslui”.
