PS Ignatie a binecuvântat complexul parohial al Parohiei Munteni de Jos I

Sâmbăta trecută, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor a oficiat slujba de binecuvântare a complexului parohial al Parohiei Munteni de Jos I, Protopopiatul Vaslui, ce cuprinde o sală de prăznuire, capelă mortuară și birou parohial. Cu două zile înainte, Episcopul Hușilor a oficiat slujba punerii pietrei de temelie pentru o nouă biserică în localitatea Dănești, Protopopiatul Vaslui. Noul locaș de cult va avea ca ocrotitori pe Sfinții Împărați Constantin și Elena și pe Sfânta Xenia din Sankt Petersburg.

Din soborul slujitorilor prezenți la Muntenii de Jos au făcut parte și părintele protopop Adrian Chirvasă și părintele paroh Costică Hârtopanu. În cuvântul adresat celor prezenți, Ierarhul Hușilor a făcut referire la motivațiile pentru care Biserica acordă o atenție deosebită celor adormiți:

„În acesta zi, când îi pomenim pe toți cei trecuți în lumea veșniciei, am sfințit casa de prăznuire și casa mortuară din această parohie. Nu este o coincidență, pentru că acestea vor fi o mângâiere, un ajutor duhovnicesc și o expresie a dragostei noastre pentru cei trecuți în lumea veșniciei.

Din punct de vedere spiritual, noi ne aducem aminte de cei adormiți, ne rugăm pentru ei, le îngrijim mormintele și avem o preocupare deosebită de a fi înmormântați după rânduială, pentru că Biserica Ortodoxă acordă o importanță deosebită trupului, ca cel care a fost asumat de Hristos.

Hristos a luat Trupul Său Cel preacurat și fără de păcat din Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. Fiecare suflet și trup botezat, în care se sălășluiește Hristos, este un templu al Duhului Sfânt. De aceea acordăm o importanță deosebită rugăciunii și pomenirii celor adormiți.

Manifestăm respect față de lumea aceasta și față de trup – cel prin care noi ne manifestăm cele ale sufletului și dăm expresie căutărilor noastre lăuntrice. Toate se exteriorizează prin trup.

Dacă în viața noastră în trup vom acorda prioritate celor spirituale, atunci trupul nostru devine un templu al Duhului Sfânt, o biserică în care se slăvește Dumnezeu.

„Altarul” acestei biserici a trupului nostru este inima, „preotul” este mintea noastră, cea care aduce rugăciuni, gânduri bune, pe care le așază, ca pe o jertfă, pe altarul inimii noastre.

Părinții filocalici ne spun că trupul fiecărui om este o mică biserică, devine astfel prin Taina Sfântului Botez, când în adâncul ființei noastre pătrunde Hristos. Devenim purtători de Dumnezeu. Trupul nostru nu este un simplu morman de carne.

Rugăciunea pentru cei adormiți este expresia dragostei noastre. Dispariția fizică a unei persoane dragi nu coincide cu dispariția prezenței aceleia din inima omului. Dimpotrivă. Cu cât cineva dispare fizic din mijlocul nostru, cu atât, din punct de vedere spiritual, prezența acelei persoane devine mai intensă.

Intensitatea dispariției fizice a unui om este direct proporțională cu intensitatea simțirii prezenței lui după ce pleacă din această lume. Devenim mai  plini de tot ceea ce a făcut acea persoană. Referințele noastre față de acea persoană sunt mult mai dese. Adâncim și mai mult în inima noastră prezența celor plecați în lumea lui Dumnezeu.

„Pe cei plecați din lumea aceasta căutați-i în inimile voastre” – în acest mesaj este concentrată întreaga motivație a rugăciunii noastre pentru cei plecați in lumea veșniciei.

Nimeni nu-i va putea smulge din sufletele noastre”.

La final, Părintele Episcop Ignatie a oferit distincții de vrednicie celor care s-au implicat în ridicarea acestui edificiu.

O nouă biserică în Parohia Dănești

În după-amiaza zilei de joi, 9 iunie 2022, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a oficiat slujba punerii pietrei de temelie pentru o nouă biserică în localitatea Dănești, Protopopiatul Vaslui. Noul locaș de cult va avea ca ocrotitori pe Sfinții Împărați Constantin și Elena și pe Sfânta Xenia din Sankt Petersburg.

Din soborul slujitorilor au făcut parte și părintele protopop Adrian Chirvasă și părintele paroh Bogdan Apostu.

În cuvântul adresat celor prezenți, Ierarhul Hușilor a vorbit despre importanța ridicării unui locaș de cult:

„I-am cerut lui Dumnezeu ajutor, binecuvântare și har, prin slujba săvârșită, ca în acest loc să fie ridicată o biserică, unde va fi slăvit Numele Său, unde veți deprinde modul de viețuire în Hristos.

Orice biserică, zidită ca dar al omului pentru Dumnezeu, odată cu sfințirea ei, devine – așa cum spune Părintele Patriarh Daniel – un dar al lui Dumnezeu pentru oameni, devine o poartă a Cerului – așa cum ni se spune în Sfânta Scriptură.

Rânduiala de slujbă este o transpunere a unui eveniment biblic – momentul în care Patriarhul Iacov se îndrepta înspre Mesopotamia. Obosit fiind, s-a așezat să se odihnească și și-a pus drept căpătâi o piatră. În timpul odihnei a avut un vis frumos, în care a văzut o scară, ridicându-se înspre cer (vârful ei atingea cerul). Pe aceasta se coborau și urcau îngerii lui Dumnezeu.

Dumnezeu i S-a arătat și i-a spus că acolo este un loc de preaslăvire a Numelui Său. S-a trezit, a turnat untdelemn peste piatra pe care s-a odihnit, și a numit locul acela Betel (în limba ebraică înseamnă «casa lui Dumnezeu»).

Când s-a rugat Domnului ca să sfințească templul pe care l-a zidit în Numele Său, Înțeleptul Solomon I-a cerut ca „ochii lui Dumnezeu să fie pururea îndreptați” înspre acel templu, „în care Se sălășluiește Numele lui Dumnezeu”.

Pentru mentalitatea ebraică, a invoca Numele lui Dumnezeu coincidea cu simțirea prezenței lui, nu era doar o simplă emisie fonică.

Când chemăm Numele lui Dumnezeu, avem conștiința că noi chemăm prezența Sa în viața noastră. Acest lucru îl știu cel mai bine Părinții isihaști – cei care s-au îndeletnicit cu Rugăciunea lui Iisus. Chemarea Numelui lui Iisus înseamnă venirea lui Iisus, ca prezență, în inima rugătorului.

Acest lucru se întâmplă ori de câte ori venim la biserică: slăvim prezența lui Dumnezeu, căutăm să simțim această prezență a Sa, și ne-o adâncim înlăuntrul inimii noastre.

Dacă Iacov, în vedenia lui, a văzut îngerii care se coborau și urcau pe acea scară, la Sfânta Liturghie, la modul real, în chip tainic, se coboară Însuși Domnul îngerilor – Iisus Hristos. El se jertfește pe Sfânta Masă, în chip nesângeros, dăruindu-ni-Se nouă, Trup și Sânge, ca hrană pentru viața veșnică.

Suntem martorii unui eveniment deosebit: începutul ridicării unei biserici. Unde este gândul bun și dorință pe măsură, Dumnezeu vine în ajutor”.

Preasfinția Sa a mulțumit părintelui paroh Bogdan Apostu și credincioșilor din Dănești pentru dorința de a ridica o biserică, exprimându-și nădejdea că și autoritățile locale se vor alătura acestui proiect de suflet.

A urmat apoi sfințirea casei de prăznuire ridicată în localitatea Bereasa, filială a Parohiei Dănești.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.