Statisticile DSP Vaslui arată că, la finele lui 2019, în județul Vaslui figurau în evidențele medicilor specialiști nu mai puțin de 299 de copii cu obezitate și 51 de copii cu diabet zaharat, iar la sfârșitul lui 2020, erau rămași în evidență 307 copii cu obezitate și 44 copii cu diabet zaharat. Aceste cifre sunt o dovadă clară că obiceiurile privind alimentația nesănătoasă încep încă din copilărie.
Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Vaslui desfășoară în luna octombrie 2021 activități de informare şi educare în cadrul campaniei naționale dedicate informării despre alimentația sănătoasă, respectiv semnificația consumului de fructe, legume, verdețuri și cereale integrale asupra organismului. Alimentația nesănătoasă este unul din cei patru factori de risc comportamental modificabili (alături de fumat, consum de alcool și inactivitatea fizică), care contribuie la apariția majorității bolilor cronice importante.
Alimentația nesănătoasă generează obezitate la copii, în creștere alarmantă în Europa și întreaga lume, cu consecințe importante asupra sănătății fizice și mentale a copiilor și un risc semnificativ de multiplicare a bolilor cronice la copii și adulți. Alimentația nesănătoasă combinată cu inactivitatea fizică crește semnificativ riscul de boli cronice netransmisibile la adulți: în special boli cardiovasculare (BCV), cancer, hipertensiune arteriala (HTA), obezitate și diabet zaharat de tip 2 (DZ2).
„Conform datelor statistice, în județul Vaslui, la sfârșitul anului 2019, erau rămași în evidență 51 de copii cu diabet zaharat și 299 de copii cu obezitate, iar la sfârșitul anului 2020, erau rămași în evidență 44 de copii cu diabet zaharat și 307 copii cu obezitate. România se situează între țările europene cu cea mai mică speranță de viață (locul 35). Primele cinci cauze de deces se referă la afecțiuni având legătură directă cu stilul de viață și implicit cu alimentația. Astfel, o dietă săracă în cereale integrale definită ca un consum mediu zilnic (în grame pe zi) de mai puțin de 90 grame de cereale integrale este considerat al doilea factor de risc (ce ține de dietă, după consumul de sare), de morbiditate și mortalitate prin bolile cardiovasculare, diabet și cancer. În ceea ce privește consumul scăzut de fructe, care este definit ca un consum mediu zilnic (în grame pe zi) de mai puțin de 310-340 grame de fructe, inclusiv proaspete, fructe congelate, fierte, conservate sau uscate, cu excepția sucurilor de fructe și a fructelor sărate sau murate, este al treilea factor de risc atribuibil. Dieta cu conținut scăzut de legume este definită ca fiind consumul mediu (în grame pe zi) de mai puțin de 280-320 g de legume, inclusiv legume proaspete, congelate, fierte, conservate sau uscate și cu excepția leguminoaselor, legumelor sărate sau murate, sucurilor, nucilor și semințe și legume cu amidon (de exemplu, cartofi) și a fost cel de-al nouălea factor de risc dietetic pentru DALY atribuibile”, spun reprezentanții DSP Vaslui.
Potrivit acestora, în țara noastră, doar 42% din populație consumă fructe zilnic, în timp ce, în majoritatea statelor membre, între 50% și 80% din populație a raportat consumul zilnic de legume. Existau cinci state membre în care proporția era sub 50%: Ungaria (30%), România (41%), Letonia (44%), Lituania și Bulgaria (ambele cu 45%). Cât privește consumul cerealelor integrale, acesta este foarte scăzut în țara noastră, 16-17 g/zi față de țări ca Suedia, cu un consum de 80 g/zi, Olanda cu 87 g/zi și Germania cu 120-130 g/zi.
„Scopul campaniei este creșterea gradului de conștientizare cu privire la rolul important al fructelor, legumelor și produselor conținând cereale integrale în nutriția umană, securitatea alimentară și sănătate. Prin activităţile derulate în unitățile de învățământ din județ, dorim ca tinerii și copiii să conştientizeze beneficiile activității fizice şi responsabilitatea pe care o au ei înşişi în menţinerea sănătăţii”, precizează reprezentanții DSP Vaslui.
Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, asigură coordonarea la nivel naţional a acestei campanii.
