HOREB, revistă Anuală de Spiritualitate și Actualitate a Episcopiei Hușilor, nr. 1, Decembrie 2019 – Recenzie

0
657

Pentru revitalizarea Eparhiei Hușilor, încă de la întronizarea ca Episcop titular la 22 octombrie 2017, Prea Sfinția Sa Ignatie a inițiat un amplu program pastoral-misionar și spiritual. Pe lângă vizitarea parohiilor sărace, mărginașe, cu mari probleme sociale, vlădica a demarat numeroase acțiuni de sprijinire a copiilor nevoiași și a familiilor acestora, la care se adaugă o vastă activitate cultural-spirituală a zonei. În această direcție, se înscrie repunerea în valoare a ultimului ierarh, Grigorie Leu, pe nedrept uitat, decedat în condiții tragice în 1949, când a fost desființată și eparhia, de regimul comunist. La sugestia P.S. Ignatie, au fost publicate documente inedite din activitatea sa, noul ierarh luându-l ca model încă de la instalare ca episcop (Adrian Nicolae Petcu, pr. Nicolae Cătălin Luchian, Episcopul Grigorie Leu în vâltoarea istoriei. Documente ( 1924-1949), Editura Doxologia, Iași, 2019). Totodată, s-a înființat o editură a Episcopiei și a apărut o revistă anuală de spiritualitate și actualitate, intitulată ca și editura, Horeb.

Colegiul de redacție este prezidat de Preasfințitul Ignatie, Episcopul Hușilor, și are în componență reputați teologi, cadre didactice universitare (Teodor Baconschi, Daniel Benga, Adrian Papahagi, Radu Preda, Mihai Neamțu, Sever Voinescu etc.) și personalități culturale locale (Theodor Codreanu, Costin Clit). Redactorul șef al revistei este preotul Cosmin Gubernat – consilierul cultural al Episcopiei.

Primul număr al revistei a apărut în anul 2019, când Biserica Ortodoxă Română a omagiat satul românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) și publicația a abordat o temă de stringentă actualitate, intitulată: Urbanitatea și ruralitatea credinței. Continuitate și ruptură. Revista Horeb cuprinde șapte rubrici, subsecvente problematicii dezbătute. La abordarea temei și-a adus contribuția 16 colaboratori din diverse medii academice.

Revista se deschide, cum e firesc, cu un studiu al P.S. Episcop Ignatie intitulat Aristocrație morală și demnitate creștină anticomunistă ale țăranului român: cazurile Anița Nandriș – Cudla și Elisabeta Rizea, eroine emblematice ale rezistenței și persecuțiilor anticomuniste. Se insistă pe lupta oamenilor pământului împotriva comunizării țării, a cooperativizării agriculturii în anul comemorării a 30 de ani de la căderea comunismului (Horeb, nr.1, decembrie, 2019, p. 11). Renumitul teolog Teodor Baconschi în articolul său (O veche dezbatere și o nouă luciditate), consideră că secolul XXI va salva satul românesc, numai dacă se va reuși să facem mai întâi din orașele noastre locuri ale libertății responsabile și din Biserică un loc al sincerității ziditoare (Teodor Baconschi, O veche dezbatere și o nouă luciditate, în Horeb, nr. 1, 2019, p. 24). În continuare, universitarul Adrian Papahagi subliniază că rolul Bisericii nu este de a muzeifica și idealiza trecutul, ci de a transfigura prezentul (Creștinism și civilizație) (Adrian Papahagi, Creștinism și civilizație, în Horeb, nr. 1, p. 30), iar Mirel Bănică de la Academia Română conchide în ”Gânduri despre satul românesc. Schimbare, transformare, adaptare”, necesitatea identificării adevăratelor nevoi profesionale, de organizare și misiune ale preoților din mediul rural (Horeb, 1 (2019), p. 33). Aprecierile se întregesc prin considerațiile nostalgice ale preotului Jan Nicolae de la Universitatea 1 Decembrie din Alba-Iulia, referitoare la satul natal, Dragodana, de lângă Târgoviște. Pentru români, dăinuirea este Paști, este viața în Dumnezeu cu toate cele ale noastre, conchide autorul (Jan Nicolae, Trăi-v-ar Paștile, să vă trăiască! Satul natal ca Betleem, Betanie și Emaus pascal, p. 43). Universitarul ardelean Paul Siladi se pronunță pentru o spiritualitate urbană, subliniind că destinul inițial al creștinismului era acela de religie citadină. Mântuitorul vorbea în cetăți, apoi Apostolii vesteau evanghelia în marile centre urbane, noua religie răspândindu-se mai lent în mediul rural (Paul Siladi, Pentru o spiritualitate citadină , în Horeb, nr. 1, p. 45).

La rubrica Varia sunt publicate cinci studii ale unor reputați teologi. Remarcăm considerațiile prof. univ. dr. George Remete, de la Universitatea din Alba-Iulia, despre Divinitatea Sfintelor Evanghelii, apreciind că acestea sunt documentele cele mai autentice, cele mai vechi și mai veridice de pe pământ (Horeb, nr. 1, p. 51). În continuare, teologul Radu Preda evidențiază importanța referendumului asupra familiei din 2018, considerându-l ca un examen social-teologic și un punct de cotitură pentru laicatul ortodox (Radu Preda, Referendumul din 2018. Un Examen social-teologic, în Horeb, nr. 1, p. 64). În aceeași direcție, scriitorul și politologul Mihail Neamțu, în expozeul Creștinismul urban și revoluția social-media, consideră că în pofida boicotului coordonat asupra Referendumului, a persiflărilor și a deriziunii publice, milioane de români și-au afirmat identitatea și apartenența la Europa creștină. În aceleași coordonate, teologul Petre Guran subliniază importanța Bisericii de aduna la Hristos toate neamurile, până la capătul pământului, dezvăluindu-le misterul întâlnirii personale. Însă corpul social în creștinism nu are aceeași configurație culturală ca în celelalte religii ale omenirii și Biserica funcționează ca un vaccin împotriva excesului de ierarhie socială (Petre Guran, Cine nu este cu mine, este împotriva mea ( Mt. 12 ,30), în op. cit, p. 70). Cunoscutul scriitor hușean Theodor Codreanu, în eseul ”Brâncuși și spiritualitatea creștin-ortodoxă”, se referă la studiul – album al Preafericitului Patriarh Daniel, ”Brâncuși-sculptor român ortodox”, apărut în două ediții la Editura Trinitas unde Întâi-Stătătorul Bisericii noastre consideră că mulți exegeți ai operei lui Constantin Brâncuși au scos în evidență adevărul că vechea și bogata tradiție a artei populare românești a fost o sursă majoră a inspirației sale artistice și filosofice, dar mai puțini au remarcat în arta lui influența credinței creștine ortodoxe sau a tradiției liturgice bizantine. La final, Theodor Codreanu îl consideră pe Constantin Brâncuși un spirit transmodern, prin excelență, pentru secolele XX-XXI (Horeb, nr. 1, p. 84).

Rubrica Spiritualia cuprinde un studiu interesant al arhimandritului Melhisedec Ungureanu, de la Mănăstirea Lupșa, intitulat ”Monahismul și provocările zilelor noastre”, subliniind că, într-o lume secularizată, monahii și credincioșii sunt supuși la tot felul de provocări, care nu sunt nu puține astăzi. Copleșiți de explozia informațională contemporană, credincioșii Bisericii mărturisesc că nu mai reușesc să se roage, să se concentreze și să se rupă de spectacolele lumești… (Ibidem, p. 95).

La rubrica Biblica, cercetătorul Iosif Camara, de la Centrul de Studii Biblico-Filologice din Iași, prezintă informații inedite despre ”Rugăciunea Tatăl nostru în limba română. Schiță istorică”. Autorul consideră că aceasta este un text esențial din punct de vedere teologic și lingvistic, fiind o sinteză a Evangheliei și ocupă un loc important în cultul public și în cel privat. A fost primul text tradus și difuzat în activitatea misionară a creștinilor (Ibidem, p. 99). Privită din punct de vedere lingvistic, rugăciunea conține concepte fundamentale din experiența despre lume a unei comunități istorice. Ea este cartea de vizită a limbii în lume, fapt ce i-a asigurat o mare răspândire în textele laice și didactice. Așadar, dacă Biblia este cea mai tradusă carte din lume, Tatăl nostru este în mod sigur cel mai răspândit text de mici dimensiuni (Ibidem). În limba română, rugăciunea Tatăl nostru este conservată începând cu a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Vocabularul acestei rugăciuni în forma actuală conține 60 de cuvinte, din care 90% sunt de origine latină și 10% sunt împrumuturi din alte limbi (Ibidem, p. 116) . Studiul se încheie cu o amplă bibliografie aferentă problemei analizate.

La rubrica Historica, profesorul din Huși Costin Clit analizează într-un amplu articol ”Răspunsurile învățătorilor din județul Fălciu la chestionarul Odobescu din 1871 și 1873” . Se știe că renumitul scriitor Alexandru Odobescu, în calitate de ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, a cerut învățătorilor informații din localitățile rurale și urbane ale României unde își desfășurau activitatea didactică. Erau implicate în această acțiune și autoritățile locale, iar chestionarul cu informațiile primite trebuia să fie un instrument de lucru în redactarea monografiilor locale (Ibidem, p. 125). Răspunsurile la cele șase întrebări cuprind informații inedite despre viața comunităților românești de la sfârșitul secolului XIX. Autorul și-a propus publicarea răspunsurilor oferite în 1871 și 1873 de unii învățători din fostul județ Fălciu cu reședința la Huși, actualmente parte componentă a județului Vaslui, format în 1968. Unele așezări din chestionar sunt acum în județul Iași. Istoricul Costin Clit prezintă în ordine cronologică răspunsurile identificate și oferite de învățătorii din 16 comune: Albești, Berezeni, Brădicești, Drânceni, Fălciu, Ghermănești, Gugești și Boțești, Jigălia și Rășcani, Moșna, Oltenești, Sălăgeni, Stănilești, Șișcani, Târzii (Ibidem, p. 127). Valoarea științifică a răspunsurilor învățătorilor este discutabilă, conchide autorul, trebuind coroborate cu alte investigații științifice și unele informații stau la baza unor dicționare de referință de la sfârșitul secolului XIX.

O altă rubrică a revistei, Translatio, cuprinde un studiu amplu al lui Radu Gârbacea, de la Universitatea ”Lucian Blaga”, din Sibiu, din Omilia In Pentecosten (CPG 6665) a episcopului Vasile al Seleucei: introducere și traducere. Interesul pentru cuvântările episcopului Vasile, ierarh al provinciei Isaura din sudul Asiei Mici a crescut în ultimii ani, afirmă autorul. A fost recunoscut ca un mare orator, uneori comparat cu sfinții Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz sau Ion Hrisotom, dar nu s-a bucurat de mare cinste în receptarea operei sale (Horeb, 1 ( 2019), p. 151)

O ultimă rubrică a revistei Horeb este Recensiones și cuprinde un document al Consiliului Pontifical al Vaticanului dedicat relației dintre energie, dreptate și pace, prezentat de Maxim Morariu, de la Universitatea Pontificală din Roma. Acesta este un semnal de alarmă al Sfântului Scaun cu privire la necesitatea folosirii responsabile a resurselor energetice în lumea contemporană (Maxim Morariu, Conseil Pontifical, Justice et Paix, Energie, Justice et Paix în Horeb, nr. 1 pp. 159-161).

Prin urmare, studiile, articolele și recenziile din revistă conferă acesteia o înaltă ținută științifică încă de la primul număr. Dorim revistei Horeb viață lungă în peisajul publicațiilor teologice de prestigiu din cadrul Bisericii Ortodoxe Române și nu numai!

Doamne ajută!

Prof. dr. N. Ionescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.