Primii pași spre reabilitarea Spitalului de la Ghermănești

0
1889

• Consiliul Județean Vaslui va lua în discuție, în ședința de astăzi, un proiect de hotărâre prin care se aprobă nota conceptuală și tema de proiectare pentru obiectivul de investiții „Centru de Asistență Medico-Socială Ghermănești”. Fostul spital, aflat de ani buni în paragină, a fost un subiect larg de discuții în trecuta campanie electorală, actuala și fosta conducere a instituției motivând că are nevoie de un parteneriat public-privat pentru reabilitare și dare în folosință, deoarece nu dispune de fonduri suficiente.

După ce a constituit un subiect larg de discuții în timpul campaniei electorale încheiate în urmă cu mai bine de o săptămână, candidații la funcțiile de la nivel județean vorbind despre potențialul și blamând starea în care se găsesc facilitățile, fostul spital de la Ghermănești a și ajuns pe agenda Consiliului Județean (CJ).

Fosta și actuala conducere a CJ Vaslui, în speță președintele Dumitru Buzatu, a motivat că instituția pe care o conduce și care administrează clădirile, aflate într-o stare avansată de degradare, se află în căutare de investitori și a avut mai multe discuții, ba chiar a fost în vizită în Polonia în căutarea unui astfel de investitor. A primit, însă, numai promisiuni.

Acum însă, mai concret spus în ședința de joi, CJ face primul pas practic spre o altă soartă pentru facilitățile oferite de natură în comuna Drânceni și ia în discuție un proiect de hotărâre prin care se aprobă nota conceptuală și tema de proiectare pentru obiectivul de investiții „Centru de Asistență Medico-Socială Ghermănești”.

De altfel, așa cum se precizează în hotărâre, „Obiectivul de investiții face parte din Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Vaslui cu orizontul de timp 2021 – 2027”, document elaborat la nivelul CJ și pe baza căruia se va lucra în următorii ani.

„Prin implementarea acestui proiect de investiție, se urmărește realizarea unui climat normal de desfășurare a activităților medicale, specifice centrului medico-social și rezolvarea cazurilor privind boli reumatice și nu numai”, se mai spune în același document.

Investiția ar costa nu mai puțin de 35 de milioane bugetul județului, proiectul propus constând în realizarea lucrărilor de reabilitare și extindere a pavilionului central, demolarea construcțiilor în stare avansată de degradare și construirea unor noi corpuri de clădire adecvate la specificul unui centru medico-social. Scopul final este asigurarea unor servicii medicale specifice tratamentelor pe care apele termale de la Ghermănești le pot oferi.

Spitalul de la Ghermănești, constituit din cinci pavilioane impresionante, a fost ridicat în perioada Regelui Carol I, fiind dat în folosință în anul 1912. În 1936, este descoperit zăcământul de ape minerale de la Ghermănești, fiind consemnat în documente ca „ape de pucioasă”. Apa, acumulată într-un singur puț, era folosită de localnici pentru tratarea diverselor afecțiuni. Analizele chimice aveau să confirme că apele din zonă au proprietăți terapeutice deosebite. Până în anul 1967, în zona izvoarelor s-au construit șase puțuri, care s-a transformat într-o mică stațiune, cu 14 băi, adăpostite în două barăci. Denumirea inițială a fost „Băile Drânceni”.
După inundațiile din 1970, localnicii de pe lunca Prutului, unde se aflau și izvoarele cu ape termale, au fost mutați pe „terasa” satului, iar pentru apele minerale s-a găsit o nouă folosință. În zonă au fost amenajate conducte pe o distanță de 800 de metri, apele termale fiind transportate de la izvoarele până la spitalul din Ghermănești. În scurt timp, spitalul avea să se transforme într-o adevărată stațiune, la porțile căreia băteau anual peste 5.000 de români din toate colțurile țării. Din punct de vedere terapeutic, apele erau indicate pentru curele externe, sub formă de băi, pentru afecțiuni dintre cele mai diverse: de la boli ale aparatului locomor (artite, artroze, spondilite etc.) sau ale sistemului nervos, până la afecțiuni ginecologice sau traumatisme osoase.
„Aveam 120 de paturi și erau perioade din an când bolnavii stăteau și câte doi în pat. Veneau oameni cu bilete prin Casa de Pensii, statul subvenționa 85%, cu 15% contribuia beneficiarul. Totul a mers fără cusur până în 2001, când centrul a fost trecut din subordinea Consiliului Local în cea a Consiliului Județean. A fost o greșeală istorică”, spunea fostul primar al comunei, Gelu Pecheanu, în trecut administrator al spitalului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.